Constantin Noica

CONSTANTIN NOICA (Vităneşti-Teleorman, 12/25 iulie 1909 – Sibiu, 4 decembrie 1987). A debutat în revista Vlăstarul, în 1927, ca elev al liceului bucureştean „Spiru Haret“. A urmat Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti (1928-1931), absolvită cu teza de licenţă Problema lucrului în sine la Kant. A fost bibliotecar la Seminarul de Istorie a Filozofiei şi membru al Asociaţiei „Criterion“ (1932-1934). După efectuarea unor studii de specializare în Franţa (1938-1939), şi-a susţinut în Bucureşti doctoratul în filozofie cu teza Schiţă pentru istoria lui Cum e cu putinţă ceva nou, publicată în 1940. A fost referent pentru filozofie în cadrul Institutului Româno-German din Berlin (1941-1944). Concomitent, a editat, împreună cu C. Floru şi M. Vulcănescu, patru din cursurile universitare ale lui Nae Ionescu şi anuarul Isvoare de filosofie (1942-1943). A avut domiciliu forţat la Câmpulung-Muscel (1949-1958) şi a fost deţinut politic (1958-1964). A lucrat ca cercetător la Centrul de logică al Academiei Române (1965-1975). Ultimii 12 ani i-a petrecut la Păltiniş, fiind înmormântat la schitul din apropiere.

Cărţi originale, enumerate în ordinea apariţiei primei ediţii: Mathesis sau bucuriile simple (1934), Concepte deschise în istoria filozofiei la Descartes, Leibniz şi Kant (1936), De caelo. Încercare în jurul cunoaşterii şi individului (1937), Viaţa şi filozofia lui René Descartes (1937), Schiţă pentru istoria lui Cum e cu putinţă ceva nou (1940), Două introduceri şi o trecere spre idealism (cu traducerea primei Introduceri kantiene a Criticii judecării) (1943), Jurnal filozofic (1944), Pagini despre sufletul românesc (1944), „Fenomenologia spiritului“ de G.W.F. Hegel istorisită de Constantin Noica (1962), Douăzeci şi şapte trepte ale realului (1969), Platon: Lysis (cu un eseu despre înţelesul grec al dragostei de oameni şi lucruri) (1969), Rostirea filozofică românească (1970), Creaţie şi frumos în rostirea românească (1973), Eminescu sau Gânduri despre omul deplin al culturii româneşti (1975), Despărţirea de Goethe (1976), Sentimentul românesc al fiinţei (1978), Spiritul românesc în cumpătul vremii. Şase maladii ale spiritului contemporan (1978), Povestiri despre om (după o carte a lui Hegel: „Fenomenologia spiritului“) (1980), Devenirea întru fiinţă. Vol. I: Încercare asupra filozofiei tradiţionale; Vol. II: Tratat de ontologie (1981), Trei introduceri la devenirea întru fiinţă (1984), Scrisori despre logica lui Hermes (1986), De dignitate Europae (lb. germ.) (1988), Rugaţi­vă pentru fratele Alexandru (1990).




De acest autor:

1
Două introduceri și o trecere spre idealism
Cu traducerea primei Introduceri kantiene a Criticii judecării

Studiul despre Kant din 1943 al lui Noica este reeditat acum pentru prima oară, şi astfel seria de autor publicată la Humanitas devine completă....detalii

196 pagini

in: Humanitas

Disponibil cu 29 lei

in libhumanitas.ro

2
Jurnal de idei

Text stabilit de Thomas Kleininger, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Sorin Vieru
Indice de nume și de lucrări de Victor Bârsan

...detalii

396 pagini

in: Humanitas

Disponibil cu 45 lei

in libhumanitas.ro

4
Eminescu sau Gânduri despre omul deplin al culturii româneşti

„Ne-am obişnuit să spunem că Eminescu este un geniu. Cu aceasta nu spunem nimic chibzuit şi spunem în schimb două lucruri proaste: că Eminescu este, în fond, dincolo de orice explicaţie; că noi, oamenii de rând, suntem în definitiv dincolo de orice răspundere....detalii

5
Pagini despre sufletul românesc

„Nu ştiu dacă şi în alte părţi Psalmii Vechiului Testament s-au citit la fel de mult ca la noi. În orice caz, eternitatea românească despre care vorbesc este de acest tip....detalii

6
Povestiri despre om

„Azi ni se pare neverosimil ca volumul acesta speculativ, atât de fin în aticismul frazelor sale, să aibă soarta pe care a avut-o în decembrie 1958, când a devenit unul dintre capetele de acuzare în procesul intentat lui Noica....detalii

7
Eseuri de duminică

33 de eseuri „duminicale“ agreabile şi uşor de citit, trecând cu graţie de la subiecte banale, aproape frivole, la teme grave sau dificile; de la o celebră reclamă de şampanie la extazul religios.
33 de texte scrise, majoritatea, în anii '38–'40 şi adresate de Noica publicului larg: cu speranţa secretă că-l va atrage, în ziua Duminicii, de partea filozofiei.

...detalii

160 pagini

in: Humanitas

Disponibil cu 24 lei

in libhumanitas.ro

8
Eseuri de duminică

EBOOK – EPUB / PDF

...detalii
9
Jurnal filozofic

„Visez o şcoală în care să nu se predea, la drept vorbind, nimic. Să trăieşti liniştit şi cuviincios, într-o margine de cetate, iar oamenii tineri, câţiva oameni tineri ai lumii, să vină acolo spre a se elibera de tirania profesoratului. Căci totul şi toţi dau lecţii....detalii

10
Şase maladii ale spiritului contemporan

„În marginea unei lucrări despre fiinţă, am încercat să punem în lumină câteva din marile dereglări, adesea benefice, ale spiritului....detalii

11
Despre demnitatea Europei

În marea tradiţie a filozofiei, Noica refuză orice lamentaţie asupra soartei culturii europene. El află un sens pentru toate avatarurile suferite de ea timp de mai bine de două milenii – acela, tocmai, de a fi ştiut să integreze toate experienţele şi, mai ales, de a fi ştiut să propună un model care a sfârşit prin a se impune lumii întregi....detalii

184 pagini

in: Humanitas

Disponibil cu 22.16 lei

in libhumanitas.ro

12
Povestiri despre om

EBOOK – EPUB / PDF

...detalii
13
Eseuri de Duminică

33 de eseuri „duminicale“ agreabile şi uşor de citit, trecând cu graţie de la subiecte banale, aproape frivole, la teme grave sau dificile; de la o celebră reclamă de şampanie – la extazul religios.
33 de texte scrise, majoritatea, în anii '38-'40 şi adresate de Noica publicului larg: cu speranţa secretă că-l va atrage, în ziua Duminicii, de partea filozofiei.

...detalii
14

0 pagini

in: Humanitas

Disponibil cu 9.5 lei

in libhumanitas.ro

16
Pagini despre sufletul românesc

„Nu ştiu dacă şi în alte părţi Psalmii Vechiului Testament s-au citit la fel de mult ca la noi. În orice caz, eternitatea românească despre care vorbesc este de acest tip....detalii

17
Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru

„...Dacă s-a putut spune despre natură că se bâlbâie, cu atât mai mult s-ar spune despre istorie, făcută cum este de către această fiinţă aproximativă care e omul. Trăim acum poate sub un bâlbâit al istoriei, unul organizat... E groaznic sau e idiot, cum vrei s-o iei. E ca în proverbul englez: câinele latră, dar latră la pomul greşit (unde nu e pisica)....detalii

18
Povestiri despre om
După o carte a lui Hegel

Cu o scrisoare a lui Emil Cioran în loc de postfaţă

...detalii
19
Tinerete fara batranete si viata fara de moarte
Basmul fiintei si “tinerete fara batranete”
20
Şase maladii ale spiritului contemporan

„In marginea unei lucrari despre fiinta, am incercat sa punem in lumina cateva din marile dereglari, adesea benefice, ale spiritului....detalii

21
Pagini despre sufletul românesc

„Nu ştiu dacă şi în alte părţi Psalmii Vechiului Testament s-au citit la fel de mult ca la noi.În orice caz, eternitatea românească despre care vorbesc este de acest tip.Nu o plenitudine istorică, nu realizari majore - pe care neamul nostru nici n-ar fi avut când să le înfăptuiască - dau garanţia duratei; ci sentimentul că, în fond, există un plan faţă de care toată fră...detalii

22
Rugati-va pentru fratele Alexandru

"Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru!...detalii

23
3 poeme filozofice pentru S. si 2 evocari

In lectura lui Constantin Noica, primul CD al audiobookului 3 poeme filozofice pentru S. contine, pe langa cele trei poeme ale lui Constantin Noica, fragmente din Cartea lui Iov si textul Cei 22 sau despre cultura de performanta. Editarea acestui audiobook a fost facuta pe baza unor casete pe care Noica le-a inregistrat la Varatec....detalii

24
3 poeme filozofice pentru S. si 2 evocari (Voce)

In lectura lui Constantin Noica, primul CD al audiobookului 3 poeme filozofice pentru S. contine, pe langa cele trei poeme ale lui Constantin Noica, fragmente din Cartea lui Iov si textul Cei 22 sau despre cultura de performanta. Editarea acestui audiobook a fost facuta pe baza unor casete pe care Noica le-a inregistrat la Varatec....detalii

25
Jurnal filozofic

„Cine nu simte tot ce e aspru, crud in spirit, nu traieste la nivelul lui. Oamenii mari nu sunt buni – iata adevarul. Nu spun ca sunt rai, caci s-ar diminua atunci la fel de mult. Dar nu sunt buni. Caci nu sunt pentru ceilalti. Sunt pentru spiritul din ei. Totul e bun, chiar lucrul vinovat, cu conditia sa nu intarzii la el; totul e rau, chiar lucrul bun, daca intarzii....detalii

26
Jurnal de idei

A tine un "jurnal de idei" a fost preocuparea constanta a lui Noica incepand din 1939, anul primelor notatii pentru viitorul Jurnal filozofic, publicat in 1944. Stim ca pana in 1958 umpluse noua caiete cu insemnari si reflectii, caiete care s-au pierdut. In anii de detentie politica (1959-1964), Noica, desigur, n-am mai facut insemnari....detalii

27
Despre lautarism
Volumul de fata cuprinde trei texte pe care Constantin Noica le-a gandit in spiritul aceleiasi teme dominante: cultura de elita. Cum tematica celor trei texte este unitara -- ce poate fi facut ca Romania sa scape de cultura diletantilor --, editorul a considerat ca locul lor nu poate fi decat impreuna, intre copertele aceluiasi volum....detalii
29
3 poeme filozofice pentru S. (Voce)

„Importanta acestor piese o intrece pe aceea a incercarii singulare intr-un gen literar apus. Ele ne ajuta sa intelegem mai bine optiunile lui Constantin Noica, sa-i deslusim mai bine argumentele - pe care, in continuare, le putem sau nu impartasi -, dar, peste toate, sa patrundem in logica unei mari iubiri indurerate pentru partea noastra de cer."
Gabriel Liiceanu

...detalii
30
3 poeme filozofice pentru S.

„Importanta acestor piese o intrece pe aceea a incercarii singulare intr-un gen literar apus. Ele ne ajuta sa intelegem mai bine optiunile lui Constantin Noica, sa-i deslusim mai bine argumentele - pe care, in continuare, le putem sau nu impartasi -, dar, peste toate, sa patrundem in logica unei mari iubiri indurerate pentru partea noastra de cer."
Gabriel Liiceanu

...detalii
31
Introducere la miracolul eminescian
„Exista, intr-adevar in mijlocul nostru o comoara de care abia ne atingem, de teama sa n-o prapadim: sunt cele 44 de caiete ale lui Eminescu. ...detalii
32
Jurnal filozofic
„Cine nu simte tot ce e aspru, crud in spirit, nu traieste la nivelul lui. Oamenii mari nu sunt buni – iata adevarul. Nu spun ca sunt rai, caci s-ar diminua atunci la fel de mult. Dar nu sunt buni. Caci nu sunt pentru ceilalti. Sunt pentru spiritul din ei. Totul e bun, chiar lucrul vinovat, cu conditia sa nu intarzii la el; totul e rau, chiar lucrul bun, daca intarzii....detalii
33
21 de conferinte radiofonice
„Nimeni nu stie destule astazi. Toti vrem sa fim informati. Cu privire la ce?...detalii
34
Despartirea de Goethe
Elaborat in anii '50, in perioada domiciliului fortat de la Campulung–Muscel, manuscrisul Anti–Goethe a fost confiscat de Securitate in 1958, o data cu arestarea lui Noica. La cativa ani dupa ce a iesit din inchisoare (1964), autorului i se restituie partial manuscrisul, care va fi tiparit in 1976, sub titlul Despartirea de Goethe, la Editura Univers. ...detalii
35
Pagini despre sufletul romanesc
„Nu stiu daca si in alte parti Psalmii Vechiului Testament s-au citit la fel de mult ca la noi. In orice caz, eternitatea romaneasca despre care vorbesc este de acest tip. Nu o plenitudine istorica, nu realizari majore – pe care neamul nostru nici n-ar fi avut cind sa le infaptuiasca – dau garantia duratei; ci sentimentul ca, in fond, exista un plan ...detalii
37
Echilibrul spiritual
„Traim printre forme – forme de cultura sau forme de actualitate – si ne trecem unii altora forme, ne informam, ne formam neincetat. Toata viata noastra e un schimb, un imprumut, o intrepatrundere de forme. Pe unele ni le putem insusi, pe altele nu. Unele ne formeaza cu adevarat, altele ne deformeaza. ...detalii
38
Sase maladii ale spiritului contemporan
„In marginea unei lucrari despre fiinta, am incercat sa punem in lumina cateva din marile dereglari, adesea benefice, ale spiritului. ...detalii
39
Manuscrisele de la Campulung
Datand din perioada cand se afla in domiciliu fortat la Campulung, manuscrisele lui Noica despre taranime si burghezie (1951–1953) surprind prin ineditul imaginii pe care o dau asupra filozofului: cine si-ar fi imaginat ca autorul Tratatului de ontologie s-a dedicat ani de-a randul, cu pasiune si acribie, cercetarilor socio-economice?...detalii
40
Sentimentul romanesc al fiintei
„Daca pe pamantul romanesc ar creste o planta hranitoare ce nu se gaseste in alte parti, ar trebui sa dam socoteala de ea. Daca in vorbirea noastra s-au ivit cuvinte si intelesuri ce pot imbogati gandul omului, dar nu au aparut in vorbirea si cugetul altora, suntem de asemenea datori sa dam socoteala de ele. ...detalii
41
Intre suflet si spirit
„In fond, am impresia ca toate lucrurile astea sunt inutile. Discutam idei mari, gesturi mari, atitudini politice, viziuni reformatoare, calcule – toate, lucruri care nu opereaza asupra realitatii. [...] ...detalii
42
Cuvant impreuna despre rostirea romaneasca
„Numai in cuvintele limbii tale se intampla sa-ti amintesti de lucruri pe care nu le-ai invatat niciodata. Caci orice cuvant este o uitare si in aproape oricare s-au ingropat intelesuri de care nu mai stii. Cum altfel am putea da folosinta vie cuvintelor?...detalii
43
Concepte deschise in istoria filozofiei la Descartes, Leibniz si Kant
„Starea de spirit in care ar trebui istoricul filozofiei sa se aseze dintru inceput ar fi cea de cercetator care nu se grabeste.
Problemele filozofiei sunt inchise, adica solutionate: sa le deschidem din nou...“
Constantin Noica...detalii
44
Schita pentru istoria lui Cum e cu putinta ceva nou
„... problema fundamentala «Cum e cu putinta ca spiritul sa nu fie la nesfarsit tautologic, ce anume il insufleteste, in ce masura devine, cu alte cuvinte cum se innoieste neincetat» sta, chiar atunci cand nu e limpede pusa, in inima oricarei filozofii viabile.“
C.Noica
...detalii
45
Semnele Minervei – Publicistica I
„Destinul nostru romanesc a fost totdeauna colturos. Istoria ni s-a inchegat dintr-o inlantuire de drame care, daca n-aveau altceva comun, se tineau totusi prin aceeasi dureros innoita suferinta a noastra. Drama trupului dezlipit de sine insusi n-a trait-o mai chinuit decat noi nici un neam si nici unuia nu i-a intarziat, poate, atata vreme rasplata pornita din ceruri pamantenilor....detalii
46
Modelul cultural european
In marea traditie a filozofiei, Noica refuza orice lamentatie asupra soartei culturii europene. El afla un sens pentru toate avatarurile suferite de ea timp de mai bine de doua milenii – acela, tocmai, de a fi stiut sa integreze toate experientele si, mai ales, de a fi stiut sa propuna un model care a sfarsit prin a se impune lumii intregi....detalii
47
De caelo. Incercare in jurul cunoasterii si individului
„Nu uita ca Dumnezeu te-a trimis pe lume sa-l inlocuiesti: sa dai sensuri, sa creezi, sa duci inceputul sau inainte.“
Constantin Noica...detalii
48
Carte de intelepciune
Din cele peste 1400 de insemnari cuprinse in Jumalul de idei al lui Noica, au fost alese cele mai frumoase: vorbele de intelepciune, fragmentele de filozofie „calda“, marturisirile....detalii
49
Eseuri de Duminica

33 da eseuri „duminicale“, agreabile si usor da citit. Trecand cu gratie de la subiecte banale, aproape frivole, la teme grave sau dificile. De la o celebra reclama de sampanie – la extazul religios.
33 de texte scrise, majoritatea, in anii '38–'40 si adresate de Noica publicului larg: cu speranta secreta ca-l va atrage, in ziua Duminicii, de partea filozofiei.

...detalii
50
Mathesis sau bucuriile simple
Noica marturisea undeva ca ceea ce a cautat in fond de-a lungul unei vieti – uneori voit, alteori nestiut – a fost o Mathesis universalis, o stiinta universala. ...detalii
51
Introducere la miracolul eminescian
„Exista, intr-adevar in mijlocul nostru o comoara de care abia ne atingem, de teama sa n-o prapadim: sunt cele 44 de caiete ale lui Eminescu. ...detalii
52
Simple introduceri la bunatatea timpului nostru
„Poate ca tinerii de astazi nu simt bine promisiunea de noutate a lumii in care traiesc. Lumea lor li se pare atat de fireasca, incat nu le mai ingaduie sa vada ca ei stau sub gratia izotopiei posibile. Neintelegand bine cat de aproape sunt de o alta versiune a omului, s-ar putea sa nu aiba nici perceptia noutatilor viitoare. ...detalii
53
Doua tratate filozofice urmate de Viata si filozofia lui Rene Descartes
Sunt putini filozofi care sa fi vroit atat de mult ca Descartes. De obicei vietile se traiesc la intamplare, iar invataturile se scriu sub apasarea unui destin. De aceea vietile filozofilor nu seamana decat rareori cu gandirea lor, si aproape niciodata nu dovedesc ceva cu privire la aceasta. Nici la Descartes viata nu dovedeste mare lucru pentru intelegerea gandirii sale; ...detalii
54
Pagini despre sufletul romanesc
Nu stiu daca si in alte parti Psalmii Vechiului Testament s-au citit la fel de mult ca la noi. In orice caz, eternitatea romaneasca despre care vorbesc este de acest tip. Nu o plenitudine istorica, nu realizari majore – pe care neamul nostru nici n-ar fi avut cind sa le infaptuiasca – dau garantia duratei; ci sentimentul ca, in fond, exista un plan ...detalii
55
Jurnal filozofic
"Cine nu simte tot ce e aspru, crud in spirit, nu traieste la nivelul lui. Oamenii mari nu sunt buni - iata adevarul. Nu spun ca sunt rai, caci s-ar diminua atunci la fel de mult. Dar nu sunt buni. Caci nu sunt pentru ceilalti. Sunt pentru spiritul din ei. Totul e bun, chiar lucrul vinovat, cu conditia sa nu intarzii la el; totul e rau, chiar lucrul bun, daca intarzii....detalii
57
Douazeci si sapte trepte ale realului
Douazeci si sapte trepte ale realului, publicata in 1969, a marcat sfarsitul ostracizarii culturale la care Noica fusese supus timp de cincisprezece ani. ...detalii

Comentarii

Publică un comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.