Cosmin Bumbuț

COSMIN BUMBUȚ a făcut 15 ani fotografii de modă și de publicitate, iar pictorialele lui au apărut în reviste precum Elle, Tabu și Esquire. În 2013 a publicat Bumbata, un album care arată viața de zi cu zi a deținuților din Penitenciarul Aiud; cartea a fost premiată la Concursul Naţional de Design și la Gala Bun de Tipar. Bumbuț a câștigat mai multe premii de fotografie, printre care Sony World Photography Awards în 2015 cu proiectul Camera intimă.
În 2008, Cosmin Bumbuț și Elena Stancu s-au întâlnit la revista Marie Claire și au lucrat împreună la mai multe reportaje sociale. În 2009, au făcut revista de fotografie Punctum, iar în 2012 au publicat Cuba continuă (Editura Art), povestea subiectivă a unui popor izolat şi suspendat în timp.
În noiembrie 2013, cei doi s-au mutat într-o autorulotă ca să înțeleagă România de azi. Au intrat în penitenciarele din Craiova, Târgșor, Gherla, Chilia Veche, Aiud, Baia Mare și Buziaș ca să afle de ce sărăcia te aruncă în închisoare, au stat în frig printre oamenii străzii și au văzut abuzurile poliției, au fost în comunitățile în care părinții își pedepsesc copiii cu lovituri de bici și femeile sunt omorâte în bătaie de bărbații lor. Au trăit printre romii căldărari din Corcova, unde fetele sunt măritate la 12 ani, și au făcut un documentar despre o tânără familie care caută bunăstarea în Franța, la groapa de gunoi. Filmul a fost premiat la mai multe festivaluri, printre care TIFF, Docuart și Millenium Film Festival din Bruxelles. Proiectele lor sunt publicate pe Teleleu.eu.




De acest autor:

1
Acasă, pe drum
4 ani teleleu

„Sunt entuziasmat de această carte. O consider un document teribil de impresionant şi-o operă de artă admirabilă. Elena şi Cosmin sunt eroii mei. Rareori am admirat, am respectat şi-am invidiat mai mult pe cineva....detalii

388 pagini

in: Humanitas

Disponibil cu 59 lei

in libhumanitas.ro

2
Transit
Exista o intreita retorica in albumul lui Cosmin Bumbut: a sinelor de tren, a iernii, a aburului. Prima, care revine obsesiv, mai cu seama in partea finala, nu trimite, asa cum spuneam, la o poetica a distantei, ci mai degraba la metafora unor trasee de viata care vin de nicaieri si duc nicaieri....detalii

Comentarii

Publică un comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.