Flonta Mircea

MIRCEA FLONTA (n. 1932) este unul dintre profesorii de marcă din domeniul filozofiei la Universitatea București. În prezent este profesor emerit la Facultatea de Filozofie și membru corespondent al Academiei Române. Activitatea sa didactică – întinsă pe o perioadă de peste 60 de ani – s-a centrat pe epistemologia clasică și analitică, teoria cunoașterii științifice, filozofia limbajului, gândirea lui Immanuel Kant și a lui Ludwig Wittgenstein. A tradus, în colaborare, numeroase texte fundamentale ale filozofiei din operele autorilor clasici precum David Hume, Immanuel Kant, Albert Einstein, Moritz Schlick, Karl Popper și Ludwig Wittgenstein. A publicat, de asemenea, în țară și străinătate, numeroase studii și articole.

Cărți: Adevăruri necesare? Studiu monografic asupra analiticității (Editura Științifică și Enciclopedică, 1975); Perspectivă filosofică și rațiune științifică: Presupoziții filosofice în știința exactă (Editura Științifică și Enciclopedică, 1985); Cognitio: Introducere critică în problema cunoașterii (ALL, 1994); Imagini ale științei (Editura Academiei Române, 1994); Cum recunoaștem Pasărea Minervei: Reflecții asupra percepției filosofiei în cultura românească (Fundația Culturală Română, 1998); Gânditorul singuratic: Critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein (Humanitas, 2008); Kant în lumea lui și în cea de azi: Zece studii kantiene (Polirom, 2005); Darwin și după Darwin: Studii de filozofie a biologiei (Humanitas, 2010); 20 de întrebări și răspunsuri despre Immanuel Kant (Humanitas, 2012).

Ediții și volume coordonate: Teorie și experiment (în colaborare, Ed. Politică, 1971); Epistemologia și analiza logică a limbajului științei (Ed. Politică, 1975); Teoria cunoașterii științifice (în colaborare, Editura Academiei, 1982); Descartes–Leibniz: Ascensiunea și posteritatea raționalismului clasic (Editura Universal Dalsi, 1998); Teoria cunoașterii: Teme – texte – literatură (în colaborare, Editura Universității București, 1999, ediția a II-a 2005); Filozoful rege: Filozofie, morală și viață publică (Humanitas, 1992); Filosofia practică a lui Kant (în colaborare, Polirom, 2000); Ludwig Wittgenstein în filosofia secolului XX (în colaborare, Polirom, 2002); Introducere în teoria cunoașterii științifice (în colaborare, Editura Universității din București, 2004); Religia și societatea civilă (în colaborare, Paralela 45, 2005); Darwin și gândirea evoluționistă (în colaborare, Editura Pelican, 2011); Metafizică și știință: Volum omagial Ilie Pârvu (în colaborare, Editura Universității București, 2012); Filozofia științelor umane: In memoriam Mihail-Radu Solcan (în colaborare, Editura Universității din București, 2015).




De acest autor:

1
Răspântii ale gândirii

Mircea Flonta adună în această carte articole şi contribuţii apărute în ultimii cincisprezece ani în volume colective şi în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate....detalii

316 pagini

in: Humanitas

Disponibil cu 42 lei

in libhumanitas.ro

2
Drumul meu spre filozofie

O mărturie lucidă și nepărtinitoare despre deceniile în care filozofia a fost, în România comunistă, o adevărată ancilla ideologiae: o insulă scufundată, pentru totdeauna parcă, sub avalanșa limbii de lemn a anilor ҆50....detalii

332 pagini

in: Humanitas

Disponibil cu 39 lei

in libhumanitas.ro

3

0 pagini

in: Humanitas

Disponibil cu 23.7 lei

in libhumanitas.ro

5
20 de întrebări şi răspunsuri despre Immanuel Kant

Ceea ce propunea filozofia critică sau critica raţiunii era o reformă radicală a metafizicii. Mai întâi, printr-un examen critic al pretenţiilor raţiunii teoretice sau speculative, înfăptuit printr-o dublă delimitare....detalii

204 pagini

in: Humanitas

Disponibil cu 26.01 lei

in libhumanitas.ro

6
Darwin şi după Darwin
Studii de filozofie a biologiei

Opera ştiinţifică a lui Charles Darwin a avut parte de un destin frământat nu doar imediat după apariţie: ideile revoluţionare ale întemeietorului teoriei evoluţioniste continuă să stârnească polemici, deopotrivă în rândul savanţilor şi în rândul filozofilor sau teologilor, până în zilele noastre....detalii

7
Ganditorul singuratic
Critica si practica filosofiei la Ludwig Wittgenstein

"Daca in cazul majoritatii covarsitoare a autorilor de care se intereseaza istoricii filozofiei cunoasterea imprejurarilor vietii, a personalitatii si caracterului sunt importante in masura in care ele pot sa indice si sa explice influente ideatice la care a fost supusi si sa dea astfel socoteala de modul in care au ajuns in stapanirea ideilor si proiectelor lor intelectuale, ap...detalii

Comentarii

Publică un comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.