Cateodata inadaptarea existentiala se confunda cu autismul. Lujin, eroul din romanul lui Nabokov, constata ca lumea din jur devine frecventabila doar daca o transforma intr-o tabla de sah. Gambiturile si strategiile pe saizeci si patru de patrate functioneaza in locul vietii obisnuite, compunand un univers paralel si totodata un refugiu pentru tanarul stampilat ca necorespunzator inca din primii ani. Agresiunilor de tot felul el le raspunde prin combinatii de campion mondial, fara sa suspecteze ca, la un moment dat, luciditatea si dementa isi vor da mana pentru a-i grabi sfarsitul.


Captiv al unor mecanisme pe care el singur le cunoaste, Lujin intalneste pana la urma adversarul capabil sa-i strapunga armura si sa-l dezbrace de stratul protector. Sinuciderea lui e o forma de depunere a armelor. Naveta intre real si fantastic devine tot mai greu de urmarit, iar jocul de sah se preschimba din adapost in stapan tiranic si nepermisiv.
traducere de Adriana Liciu