Sefii, primul dintre cele doua volume cuprinse în Baieţii si alte povestiri, a fost publicat pentru intaia oara în urma cu 50 de ani, marcand debutul oficial ca prozator al lui Mario Vargas Llosa. Realismul lucid al acestor sase povestiri, lipsit de inflexiuni mitologice, anunta o perspectiva aparte in contextul literaturii sud-americane, identificati adesea cu realismul de tip magic. Povestirea Baietii, scrisa un deceniu mai tarziu, e un punct de cotitura: violenţa e aici mai insidioasa si nu mai tine atat de un tacit „cod“ al onoarei şi al machismului, ca in povestirile şi romanele de până în 1967, cat, mai degraba, de insasi regula jocului.

„Sefii este prima mea carte si in ea apar cateva din multele povestiri scrise cand eram adolescent si student. Era un concurs de povestiri la Barcelona, Leopoldo Alas, cu un premiu destul de modest, si, cum imi doream sa public, am participat, fara prea mari sperante, insa am fost premiat. Zece ani mai tarziu am scris Baietii. Subiectul imi dadea tarcoale de cand citisem, intr-un ziar, ca un caine a emasculat un nou-nascut, intr-un satuc din Anzi. Imi doream sa scriu despre aceasta rana stranie care, spre deosebire de altele, nu se inchide, ci, odata cu trecerea timpului, se deschide din ce în ce mai mult.“ (Mario Vargas Llosa)

  Citeşte câteva pagini

  Dan C. Mihailescu prezinta Baietii si alte povestiri (ProTV, „Omul care aduce cartea“, 2009)