Închide Close

Editura Humanitas

Alexandru Paleologu, Filip-Lucian Iorga, Breviar pentru păstrarea clipelor

Din categoriile memorialistică & diaristică

În colecția Portrete în dialog

„Ce tulburătoare plutire-n trecut, ce senzaţie de levitaţie în chioşcul din livada de vişini a istoriei îţi dau amintirile lui Alexandru Paleologu! [...] Evocările «conului Alecu» alintă mustrător, ne eliberează şi ne împovărează, ne umilesc şi ne înalţă la iluzia blazonului.“ (Dan C. MIHĂILESCU)

„Diferenţa de vârstă, prima care atrage atenţia, promite un dialog între generaţii şi, de ce nu, între două lumi, dialog în care legătura distrusă de atâta vreme, dintre România precomunistă şi România de astăzi, mai bătrână prin experienţă, dar mai tânără prin ignoranţă, să se poată reface pe cale convivială, afectivă. Mai important decât evocările în sine este tonul în care e făcută, aproape întotdeauna, această pledoarie pentru trecut: deloc «paseist» la modul didactic şi dojenitor, cu o mulţime de aparteuri autoironice şi cu uimitoare vorbe de spirit care pot să califice o situaţie dramatică de viaţă cu eleganţă, fără patetism.“ (Doris MIRONESCU)

Despre Alexandru Paleologu

ALEXANDRU PALEOLOGU s-a născut la 14 martie 1919, în Bucureşti, într-o veche familie boierească. Este unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai apreciaţi eseişti români, critic literar, diplomat şi om politic marcant. Licenţiat în drept al Universităţii din Bucureşti. Referent la Comisia română pentru aplicarea armistiţiului (1944-1945), ataşat de legaţie în Ministerul Regal al Afacerilor Străine (1946-1948). Căutat de Securitate, reuşeşte să scape şi trăieşte în clandestinitate până în 1956, în oraşul Câmpulung, devenind un apropiat al lui Constantin Noica. Cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române, secţia artă veche (1956-1959). Arestat şi condamnat, în lotul Noica-Pillat, la paisprezece ani de muncă silnică (în 1959). La eliberare (prin decret de graţiere), în 1964, este reintegrat la acelaşi institut, secţia teatru. Membru al Uniunii Scriitorilor (din 1967), secretar literar al Teatrului „C.I. Nottara" din Bucureşti (1967), redactor la Editura Cartea Românească (1970-1976). După 1989, s-a implicat în viaţa publică şi în politică: ambasador al României în Franţa (în 1990 a fost demis după ce şi-a afirmat opţiunea pentru forma monarhică de guvernământ şi după ce s-a solidarizat cu demonstranţii din Piaţa Uni versităţii, declarându-se „ambasador al golanilor"), senator (1992-2004). S-a stins din viaţă la 2 septembrie 2005, în Bucureşti.

Despre Filip-Lucian Iorga

FILIP-LUCIAN IORGA s-a născut la 16 iulie 1982, în Bucureşti, ca urmaş al unui vechi neam de moşneni ialomiţeni stabiliţi în Bucureşti la sfârşitul secolului al XIX-lea. Absolvent al Colegiului Naţional „Spiru Haret" şi al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti (2011). Stagiu la Centre de Recherches en Histoire du XIXe Siècle, Universitatea Paris IV – Sorbona (2009–2010). Studii la European College of Liberal Arts, Berlin (2004). Manager cultural în cadrul Institutului Cultural Român (2007–2008), consultant al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României (2007–2008), vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale „Erbiceanu" (2008–2013), expert la Ministerul Educaţiei Naţionale (2012-2013), director al Departamentului Memoria Exilului Românesc din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (2013). În prezent, este lector asociat la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti şi ţine cursuri la Institutul Diplomatic Român şi la Fundaţia „Calea Victoriei". Membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta" şi al Jockey Clubului Român. În 2008 a primit Medalia „Regele Mihai I pentru Loialitate". A publicat volumele Genocidul comunist în România, vol. IV, Reeducarea prin tortură (cu Gheorghe Boldur-Lăţescu; Albatros, 2003; fragmente din volum au fost incluse în Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România), Breviar pentru păstrarea clipelor. Filip-Lucian Iorga în dialog cu Alexandru Paleologu (Humanitas, 2005, 2007, 2012), Les Cazaban. Une chronique de famille (cu Eugen Dimitriu; Universal Dalsi, 2007), Le tempérament œcuménique. Entretiens avec Jean Delumeau, Neagu Djuvara, Jacques Le Goff, Emmanuel Le Roy Ladurie, Éric Mension-Rigau, Jordi Savall (Éditions Baudelaire, Lyon, 2013), Strămoşi pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române (Humanitas, 2013), Trecutul este viu. Filip-Lucian Iorga în dialog cu Neagu Djuvara (Humanitas, 2014). A revizuit volumul Victimele terorii comuniste. Arestaţi, torturaţi, întemniţaţi, ucişi. Dicţionar P-Q de Cicerone Ioniţoiu (Maşina de scris, 2006), a publicat studii şi articole în volume colective, a realizat numeroase interviuri cu personalităţi culturale (Lucian Boia, Barbu Brezianu, Constantin Codrescu, Lena Constante, arhim. Mina Dobzeu, Ion Irimescu, Lydia baronesse Løvendal, Ion Lucian, Angela Marinescu, Pericle Martinescu, Dan Nasta, Mircea Horia Simionescu, Profira Stoicescu, arhim. Petroniu Tănase, Constantin Ţoiu etc.) şi a colaborat la reviste precum România literară, Secolul 21, Memoria şi Sfera politicii. Autor al chestionarului Memoria elitelor româneşti, parte a unei cercetări dedicate descendenţilor actuali ai boierimii, marii burghezii şi elitelor intelectuale româneşti. Blog personal: poianamosnenilor.wordpress.com

Alte Detalii
  • Categorie: carte
  • Titlu: Breviar pentru păstrarea clipelor
  • An apariție: 2012
  • Ediție: a III-a, revăzută
  • Pagini: 256
  • Format: 13x20 cm
  • ISBN: 978-973-50-3678-2
  • Colecție: Portrete în dialog
  • Domeniu: memorialistică & diaristică
  • Autor: Alexandru Paleologu, Filip-Lucian Iorga

Noi apariții

Author spotlight

C.S. Lewis

pagina autorului

CLIVE STAPLES LEWIS (1898–1963) – romancier, poet, profesor universitar, medievist, critic literar, eseist, teolog laic şi apologet creştin – a fost unul dintre marii intelectuali ai secolului XX. A predat, între 1925 şi 1954, literatura engleză la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum şi, din 1954 până în 1963, literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge.

Evenimente

Editura Humanitas pe Social Media

contact