Închide Close
Caietele lui Cioran

Editura Humanitas

Livius Ciocarlie, Caietele lui Cioran

Socotita de unii critici drept cea mai reusita carte a autorului, Caietele lui Cioran, aparuta in prima editie in 1999, cuprinde o dubla confruntare. Prima este aceea a caietelor postume cu opera antuma a lui Cioran: Livius Ciocarlie considera ca, in timp ce in opera Cioran isi nuanteaza cu luciditate si umor imaginea de om aflat in pragul disperarii, in Caiete el intra pe de-a-ntregul in pielea acelui personaj, devenind mai putin convingator sub aspect literar. A doua confruntare este intre modul de a gandi al comentatorului si gandirea -- existentiala, religioasa, filozofica, estetica -- a lui Cioran, cartea reprezentand prin aceasta latura versantul eseistic al unui vast proiect autobiografic. In ambele ipostaze, atitudinea lui Livius Ciocarlie, ironica si autoironica, simp[atetica si circumspecta, este una de mare efect, caracteristica acestui autor neconventional.
Despre Livius Ciocarlie
Autorul despre el insusi. Livius Ciocarlie, nascut in 1935 la Timisoara, din mama casnica si tata onest functionar, isi revendica drept spatiu de origine pe acela cuprins intre dealurile Orsovei si muntii Mehadiei. Sub forma de teme pentru acasa, a inceput sa scrie jurnal la 9 ani si proza memorialistica la 11. A luat initiativa de a scrie versuri proaste in clasa a IX-a de liceu. A tinut dupa aceea un jurnal patetic in care isi deplangea incapacitatea de a ingurgita cursul de lingvistica romanica al academicianului Iorgu Iordan si, ulterior, pe aceea de a-si stapani elevii in calitatea lui efemera de profesor de limba franceza la diverse scoli timisorene. Jurnalul a atins nivelul de publicabilitate – numai prozastic, continutul fiind in buna parte „reactionar“ – cat timp autorul a vegetat intr-un muzeu. Parasindu-l in folosul carierei universitare, a ratat sansa vietii: aceea de a vegeta pana la sfarsit. A practicat din obligatie de serviciu exegeza literara pana cand a obtinut statutul de distins carturar, inspaimantat de impostura, s-a lepadat de critica si a reinnoit pactul autobiografic, sub jurisdictia caruia s-a aflat pana de curand. Pensionar, a parasit si Timisoara, instalandu-se – impreuna cu cea careia de aproape cinci decenii ii spune T – in cartierul armenesc, la Bucuresti. Acolo imbatraneste si se deprinde – pe indelete – cu ideea ultimului abandon. Bibliografie: Realism si devenire poetica (Ed. Facla, 1974, premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor); Negru si alb (Ed. Cartea Romaneasca, 1979, premiul Uniunii Scriitorilor); Mari corespondente (Ed. Cartea Romaneasca, 1981); Eseuri critice (Ed. Facla, 1983, premiul Uniunii Scriitorilor); Un Burgtheater provincial (Ed. Cartea Romaneasca, 1985); Clopotul scufundat (Ed. Cartea Romaneasca, 1988); Fragmente despre vid (Ed. Cartea Romaneasca, 1992); Paradisul derizoriu (Ed. Humanitas, 1993); Viata in paranteza (Ed. Amarcord, 1995, premiul Fundatiei pentru o Societate deschisa si premiul Salonului de carte de la Cluj); Cap si pajura (Ed. Albatros, 1997); Trei intr-o galera (EA. Echinox, 1998, premiul ASPRO); Caietele lui Cioran (Ed. Scrisul Romanesc, 2000); De la Sancho Panza, la Cavalerul Tristei Figuri (Ed. Polirom, 2001, premiul Uniunii Scriitorilor); & comp. (Ed. Polirom, 2003); „...pe mine sa nu contati“, convorbiri cu Mircea Bentea (Ed. Paralela 45, 2003).
Alte Detalii

Noi apariții

Author Spotlight

Lucian Boia

pagina autorului

LUCIAN BOIA, născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa, întinsă şi variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie...

Evenimente

Editura Humanitas pe Social Media

contact