Închide Close
Breviar pentru pastrarea clipelor

Editura Humanitas

Alexandru Paleologu, Filip-Lucian Iorga, Breviar pentru pastrarea clipelor

Din categoriile convorbiri

În colecția în afara colecţiilor

„O carte se scrie pentru placerea ta sau a altcuiva. Nu am de unde sa stiu daca lucrurile pe care le-am spus vor face placere si altcuiva, stiu insa ca noi am facut treaba asta din placere, chiar daca nu duce la nimic. Dar sa zicem ca a fost macar o zi cu soare, in care am fost fermecatori si am avut inspiratia unor replici ingenioase, de care nu ne rusinam. E o splendoare si o minune. Numai pentru asta, si a meritat. Noi n-am facut altceva decat sa stam la taclale. A fost o mare bucurie sa ne vedem, sa stam de vorba, sa petrecem clipe impreuna. In definitiv, marea dorinta a omului este aceea de a pastra clipa. Eu cred ca putem eterniza clipele fecunde si inspiratoare: un ton al vocii, o privire, un gest, un zambet sau o lacrima care, prin gratia si armonia lor, creeaza o frumusete nepieritoare. Restul e zadarnic. Carticica aceasta nu se vrea altceva decat o colectie de clipe trecatoare si vesnice.“ (Alexandru Paleologu)

Despre Alexandru Paleologu

ALEXANDRU PALEOLOGU s-a născut la 14 martie 1919, în Bucureşti, într-o veche familie boierească. Este unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai apreciaţi eseişti români, critic literar, diplomat şi om politic marcant. Licenţiat în drept al Universităţii din Bucureşti. Referent la Comisia română pentru aplicarea armistiţiului (1944-1945), ataşat de legaţie în Ministerul Regal al Afacerilor Străine (1946-1948). Căutat de Securitate, reuşeşte să scape şi trăieşte în clandestinitate până în 1956, în oraşul Câmpulung, devenind un apropiat al lui Constantin Noica. Cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române, secţia artă veche (1956-1959). Arestat şi condamnat, în lotul Noica-Pillat, la paisprezece ani de muncă silnică (în 1959). La eliberare (prin decret de graţiere), în 1964, este reintegrat la acelaşi institut, secţia teatru. Membru al Uniunii Scriitorilor (din 1967), secretar literar al Teatrului „C.I. Nottara" din Bucureşti (1967), redactor la Editura Cartea Românească (1970-1976). După 1989, s-a implicat în viaţa publică şi în politică: ambasador al României în Franţa (în 1990 a fost demis după ce şi-a afirmat opţiunea pentru forma monarhică de guvernământ şi după ce s-a solidarizat cu demonstranţii din Piaţa Uni versităţii, declarându-se „ambasador al golanilor"), senator (1992-2004). S-a stins din viaţă la 2 septembrie 2005, în Bucureşti.

Despre Filip-Lucian Iorga

FILIP-LUCIAN IORGA s-a născut la 16 iulie 1982, în Bucureşti, ca urmaş al unui vechi neam de moşneni ialomiţeni stabiliţi în Bucureşti la sfârşitul secolului al XIX-lea. Absolvent al Colegiului Naţional „Spiru Haret" şi al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti (2011). Stagiu la Centre de Recherches en Histoire du XIXe Siècle, Universitatea Paris IV – Sorbona (2009–2010). Studii la European College of Liberal Arts, Berlin (2004). Manager cultural în cadrul Institutului Cultural Român (2007–2008), consultant al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României (2007–2008), vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale „Erbiceanu" (2008–2013), expert la Ministerul Educaţiei Naţionale (2012-2013), director al Departamentului Memoria Exilului Românesc din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (2013). În prezent, este lector asociat la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti şi ţine cursuri la Institutul Diplomatic Român şi la Fundaţia „Calea Victoriei". Membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta" şi al Jockey Clubului Român. În 2008 a primit Medalia „Regele Mihai I pentru Loialitate". A publicat volumele Genocidul comunist în România, vol. IV, Reeducarea prin tortură (cu Gheorghe Boldur-Lăţescu; Albatros, 2003; fragmente din volum au fost incluse în Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România), Breviar pentru păstrarea clipelor. Filip-Lucian Iorga în dialog cu Alexandru Paleologu (Humanitas, 2005, 2007, 2012), Les Cazaban. Une chronique de famille (cu Eugen Dimitriu; Universal Dalsi, 2007), Le tempérament œcuménique. Entretiens avec Jean Delumeau, Neagu Djuvara, Jacques Le Goff, Emmanuel Le Roy Ladurie, Éric Mension-Rigau, Jordi Savall (Éditions Baudelaire, Lyon, 2013), Strămoşi pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române (Humanitas, 2013), Trecutul este viu. Filip-Lucian Iorga în dialog cu Neagu Djuvara (Humanitas, 2014). A revizuit volumul Victimele terorii comuniste. Arestaţi, torturaţi, întemniţaţi, ucişi. Dicţionar P-Q de Cicerone Ioniţoiu (Maşina de scris, 2006), a publicat studii şi articole în volume colective, a realizat numeroase interviuri cu personalităţi culturale (Lucian Boia, Barbu Brezianu, Constantin Codrescu, Lena Constante, arhim. Mina Dobzeu, Ion Irimescu, Lydia baronesse Løvendal, Ion Lucian, Angela Marinescu, Pericle Martinescu, Dan Nasta, Mircea Horia Simionescu, Profira Stoicescu, arhim. Petroniu Tănase, Constantin Ţoiu etc.) şi a colaborat la reviste precum România literară, Secolul 21, Memoria şi Sfera politicii. Autor al chestionarului Memoria elitelor româneşti, parte a unei cercetări dedicate descendenţilor actuali ai boierimii, marii burghezii şi elitelor intelectuale româneşti. Blog personal: poianamosnenilor.wordpress.com

Alte Detalii
  • Categorie: carte
  • Titlu: Breviar pentru pastrarea clipelor
  • An apariție: 2005
  • Ediție: editia I
  • Pagini: 232
  • Format: 13x20 cm
  • ISBN: 973-50-1009-7
  • ISBN-10: 973-50-1009-7
  • Colecție: în afara colecţiilor
  • Domeniu: convorbiri
  • Autor: Alexandru Paleologu, Filip-Lucian Iorga

Noi apariții

Author Spotlight

Lucian Boia

pagina autorului

LUCIAN BOIA, născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa, întinsă şi variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie...

Evenimente

Editura Humanitas pe Social Media

contact