Închide Close
Opere II

Editura Humanitas

Søren Kierkegaard, Opere II

Sau-sau, partea I

Din categoriile filozofie

În colecția Seria de autor Søren Kierkegaard

Sau-sau (1843) de Soeren Kierkegaard apare pentru prima oara integral in limba romana, in traducere dupa editia critica daneza. Considerata de autor adevaratul inceput al operei sale, cartea infatiseaza doua moduri de raportare la viata: cel etic si cel estetic, dincolo de care se intrezareste insa si un al treilea mod de existenta: cel religios. Punctele de vedere, atribuite unor autori pseudonimi, A si B, sunt comentate de un editor fictiv, Victor Eremita. Piatra de temelie a gandirii kierkegaardiene si una dintre cele mai celebre opere ale istoriei filozofiei, Sau-sau poate fi interpretata, intre altele, ca un tratat despre logica hegeliana si cea aristotelica, un comentariu despre rolul sfintelor taine ale bisericii sau un roman modern. Partea intai a cartii, cuprinsa in volumul de fata, e dedicata conceptiilor despre viata si arta ale omului estetic. "Diapsalmata", "Stadiile erotice nemijlocite", "Reflectarea tragicului antic in tragicul modern", "Siluete", "Cel mai nefericit", "Prima iubire", "Rotatia culturilor", "Jurnalul seducatorului" reprezinta perspective diferite asupra temelor majore ale vietii estetice: opozitia dintre nemijlocire si reflectie, dintre nihilism si desfatare, angoasa si entuziasm, ironie si pasiune. Indeosebi celebrul "Jurnal al seducatorului" se dovedeste, atunci cand e citit in acest context, o contributie filozofica la problema cunoasterii.

Despre Søren Kierkegaard

SØREN KIERKEGAARD (5 mai 1813, Copenhaga – 11 noiembrie 1855, Copenhaga) a studiat teologie şi filozofie la universităţile din Copenhaga şi Berlin, absolvind-o pe cea dintâi în 1841 cu o teză despre ironia socratică şi cea romantică. După articole politice şi culturale în presa daneză, debutează în volum cu eseul Din hârtiile unuia încă viu (1838), o critică la adresa lui Hans Christian Andersen. Despărţirea de logodnica sa Regine Olsen prilejuieşte scrierea cărţii care îi conferă celebritate, Sau-sau (1843). Urmează aproape 40 de volume semnate cu pseudonime sau numele propriu, cu subiecte variind între filozofie, psihologie, literatură şi religie, care evidenţiază primatul individului concret, istoric şi contingent asupra oricărei realităţi depersonalizante şi imposibilitatea de a „închide" fenomenul vieţii în categorii abstracte şi explicative. În ultima parte a vieţii stârneşte senzaţie cu polemica sa împotriva autorităţilor bisericeşti daneze, cărora le reproşa superficializarea creştinismului. Opera sa a exercitat o influenţă considerabilă, fiind sursă de inspiraţie pentru teologia dialectică, existenţialismul filozofic şi creştin, pentru psihologia şi literatura modernităţii.

Opere principale: Om Begrebet Ironi med stadigt Hensyn til Socrates (Despre conceptul de ironie, cu permanentă referire la Socrate), 1841; Frygt og Bæven (Frică şi cutremur), 1843; Gjentagelsen (Repetiţia), 1843; Philosophiske Smuler eller En Smule Philosophi (Fărâme filozofice sau O fărâmă de filozofie), 1844; Begrebet Angest (Conceptul de angoasă), 1844; Stadier paa Livets Vei (Stadii pe drumul vieţii), 1845; Afsluttende uvidenskabelig Efterskrift (Post-scriptum neştiinţific, concluziv), 1846; Kjerlighedens Gjerninger (Faptele iubirii), 1847; Opbyggelige Taler (Discursuri edificatoare), 1845-1850; Sygdommen til Døden (Boala de moarte), 1849; Bogen om Adler (Cartea despre Adler), 1846-1847.

Alte Detalii
  • Categorie: carte
  • Titlu: Opere II
  • Subtitlu: Sau-sau, partea I
  • An apariție: 2008
  • Ediție: I
  • Pagini: 592
  • Format: 13x20 cm
  • ISBN: 978-973-50-2056-9
  • Colecție: Seria de autor Søren Kierkegaard
  • Domeniu: filozofie
  • Autor: Søren Kierkegaard
  • Cuvânt înainte: Ana-Stanca Tabarasi
  • Traducere şi note: Ana-Stanca Tabarasi

Noi apariții

Author spotlight

C.S. Lewis

pagina autorului

CLIVE STAPLES LEWIS (1898–1963) – romancier, poet, profesor universitar, medievist, critic literar, eseist, teolog laic şi apologet creştin – a fost unul dintre marii intelectuali ai secolului XX. A predat, între 1925 şi 1954, literatura engleză la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum şi, din 1954 până în 1963, literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge.

Evenimente

Editura Humanitas pe Social Media

contact