Închide Close
Cartea apocrifelor

Editura Humanitas

Karel Capek, Cartea apocrifelor

Din categoriile literatură

În colecția Cartea de pe noptieră

Ii stim din copilarie: intangibili eroi mitici, figuri biblice, celebre personaje istorice sau literare. Prometeu, Alexandru Macedon, Arhimede, Avraam, inviatul Lazar, Marta si Maria, Pilat din Pont, Hamlet, Julieta, Don Juan, Napoleon... In genere cei despre care avem idei de-a gata, despre care am fost invatati la scoala sa vorbim cu o anume solemnitate. Capek rescrie in cheie ironica binecunoscutele istorii, demitizandu-le, aruncandu-si eroii in viata cotidiana, pe ideea ca nimeni nu-i profet in tara lui, pentru vecinul lui, pentru cunoscutii lui. Si ca nu e deloc comod sa fii erou, geniu, sfant sau chiar Don Juan. Dintre toate bataliile, cel mai greu se castiga cea cu reaua-credinta si prostia contemporanilor tai. Cartea – de un umor irezistibil – spulbera cliseele si poate descreti orice frunte. Sfatul criticului: Remarcati, va rog, ca povestirile sunt legate intre ele printr-un personaj colectiv inconfundabil si etern: gura lumii. Oricine a facut macar o data un lucru bun care i-a adus barfa, contestare, invidie, ar trebui sa citeasca, drept compensatie, povestirile apocrife.

Despre Karel Capek
Karel Capek (9 ianuarie 1890–25 decembrie 1938) este unul dintre cele mai populare nume ale literaturii cehe. A scris schite, roman, piese de teatru, eseuri. Studiaza la Brno, Paris, Berlin, Praga. In 1915 obtine la Praga doctoratul in filozofie cu o teza despre pragmatism, apoi devine gazetar si se remarca prin reportaje ilustrate de el insusi cu desene spirituale. Intre 1921 si 1923 este si regizor la teatrul municipal din Praga-Vinohrady. Primele volume de povestiri le semneaza impreuna cu fratele sau Josef, scriitor, pictor si filozof. Karel Capek a fost interesat si de genuri periferice, fata de care marii creatori au adesea prejudecati: literatura de anticipatie, cantece de balci, romane „pentru cameriste“, roman politist, scenariu de film. Autorul sau preferat, de a carui influenta nu e strain, a fost Chesterton, iar prietenul sau privilegiat a fost T.G. Masaryk cu care realizeaza o provocatoare carte de convorbiri (1928–1935). In povestirile din Cartea apocrifelor, scrise intre 1920 si 1937, dar extrem de actuale, Capek este „mai el insusi“ decat oriunde, caci combina satira cu subtextul umanist, pastisa cu originalitatea, rasul si verva cu disperarea. Scrieri principale: Teatru: R.U.R. (1920), Reteta Makropolus (1922), Boala alba (1937), Mama (1938). Romane: Fabrica de absolut (1922), Krakatit (1924), trilogia Hordubal (1933), Meteorul (1934) si O viata obisnuita (1934), Razboi cu salamandrele (1936). Povestiri: Povestiri dintr-un buzunar (1929), Povestiri din celalalt buzunar (1929).
Alte Detalii
  • Categorie: carte
  • Titlu: Cartea apocrifelor
  • An apariție: 2004
  • Ediție: I
  • Pagini: 188
  • Format: 11x18 cm
  • ISBN: 973-50-0747-9
  • ISBN-10: 973-50-0747-9
  • Colecție: Cartea de pe noptieră
  • Domeniu: literatură
  • Autor: Karel Capek
  • Grafica: Mardare Dragomirescu Ioana
  • Redactare: Luana Schidu
  • Traducere: Alexandra Toader, Iulia Soare, Ihor Lemnij, Radu Albala

Noi apariții

Author spotlight

C.S. Lewis

pagina autorului

CLIVE STAPLES LEWIS (1898–1963) – romancier, poet, profesor universitar, medievist, critic literar, eseist, teolog laic şi apologet creştin – a fost unul dintre marii intelectuali ai secolului XX. A predat, între 1925 şi 1954, literatura engleză la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum şi, din 1954 până în 1963, literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge.

Evenimente

Editura Humanitas pe Social Media

contact