„Prin acest remarcabil eseu-studiu, scris in 1834 la Paris, Heine isi propunea sa familiarizeze publicul intelectual francez cu literatura, religia si filozofia germana, in speta sa-l ajute in a depasi „enigma inospitaliera“ ce plana asupra filozofiei. Cum a surclasat modestul sau scop de popularizare, care isi declina pana si abilitarea profesionala in privinta teologiei si a metafizicii?! Evident, prin forta de sinteza, ce decupa din hatisul istoriei „numai problemele mari“; prin impletirea decodarii obiective cu optiunile subiective, chiar partizane; prin stiuta-i capacitate de a alterna seriozitatea cu ironia muscatoare; si, deloc in ultimul rand, prin stilul sau fermecator.“

Ion Ianosi
traducere de Janina Ianosi