„Calatorul, scrie Nicolas Bouvier, este un nesecat izvor de perplexitati. Locul lui e pretutindeni si nicaieri. Traieste din clipe furate, din ecouri, din mici atentii, din chilipiruri si din faramituri. lata-le, aceste faramituri.“

Sunt tot atatea texte de o limpezime, de o gratie fara egal in ziua de azi: acolo unde altii invoca o intreaga biblioteca pentru a-si da aere de ganditori zen, Bouvier stie sa ne daruiasca intr-un singur rand diamantul pur al unei senzatii.

traducere de Emanoil Marcu