Tratatul Despre adevarata religie constituie marturia preocuparilor lui Augustin pentru asimilarea traditiei filozofiei grecesti in teologia crestina. Aceasta intalnire a culturilor are drept cheie augustiniana cristologia: intre sapientia lui Cicero, nous-ul neoplatonician si logos-ul ioanic, acest tratat descopera continuitati fundamentale pe elogiul stoic al ordinii universale, pe filozofia aristotelica a imaginii sau pe estetica platoniciana a proportiilor. Asumand riguros traditia gandirii antice, Augustin proiecteaza asupra ei modelul teoretic al Cuvantului intrupat, oferind o meditatie asupra devenirii spirituale a omului si a descoperirii adevarului etern.
traducere de
Cristian Bejan
studiu introductiv si note de Alin Tat
control stiintific al traducerii de Lucia Wald