Un text de referinta, in continuitatea marilor eseuri dedicate iubirii de Stendhal, Ortega y Gasset sau Octavio Paz.



Patrick Suskind se intreaba de ce iubirea - care face din indragostiti niste saraci cu duhul, cand nu de-a dreptul niste brute - continua sa fie socotita cel mai sublim dintre sentimente. Si inca: de ce e tema iubirii legata indisolubil de non-tema mortii? E oare dragostea o boala? Patima iubirii, ajunsa la intensitati coplesitoare, se deschide in chip firesc spre moarte? Revizitand cativa clasici ai literaturii si filozofiei, ca Platon, Goethe, Kleist, Wagner sau Thomas Mann, si aplecandu-se asupra unui mit fundamental - povestea lui Orfeu si a Euridicei (pusa, ingenios, in legatura cu episodul biblic al invierii lui Lazar) - autorul Parfumului risca raspunsuri uneori socante, pe care le invaluie in stilul sau rafinat si tandru sarcastic.
Traducere din germana de Ionut Budascu