Închide Close
Dumnezeu in care spui ca nu crezi

Editura Humanitas

Nicolae Steinhardt, Dumnezeu in care spui ca nu crezi

Tematica celor 250 de scrisori trimise de N. Steinhardt lui Virgil Ierunca in perioada 1967–1983 si adunate in acest volum este cat se poate de diversa. Steinhardt ii vorbeste prietenului sau de la Paris despre viata culturala bucuresteana – publicatii, expozitii, concerte, conferinte; comenteaza carti, inclusiv cartile proprii, aparute sau in curs de redactare, si comenteaza emisiunile Europei Libere; trimite corecturi pentru textul Jurnalului fericirii in varianta de care urma sa se ocupe Virgil Ierunca; povesteste despre prietenii sai, dintre care multi ii fusesera tovarasi de detentie. Dar aceasta extraordinara diversitate este stransa laolalta de o viziune unificatoare asupra lumii. Aceasta viziune nu vine dintr-o idee, ci din uimirea unui om care constata ca totul – fiecare gest, lucru si intamplare – se poate deschide catre un sens, daca e asezat in lumina credintei. Totul poate fi inteles asa: un film de Antonioni, o carte, o boala, o intalnire. A crede in Dumnezeu nu inseamna a fi convins ca lumea are un autor, ci ca viata fiecaruia dintre noi sta sub un dialog cu o instanta asezata la alt nivel decat noi. Semnele acestui dialog se afla in tine, chiar daca tu nu le vezi. Cu totii suntem locuiti de Dumnezeu: „Dumnezeu in care spui ca nu crezi crede El in tine.“ Credinta e acest simplu pas catre intalnirea cu Dumnezeul care crede in tine.

Despre Nicolae Steinhardt
S-a nascut la 29 iulie 1912 in comuna Pantelimon. Clasele primare le urmeaza in particular si la scoala „Clementa“, iar liceul la „Spiru Haret“, unde ii are colegi pe Alexandru Cioranescu, C. Noica, Mircea Eliade, Arsavir Acterian, Haig Acterian, Al. Paleologu, Dinu Pillat, Barbu Brezianu, Marcel Avramescu, Traian Lalescu s.a. Isi ia bacalaureatul in 1929, urmand apoi cursurile facultatilor de Drept si Litere. Isi ia licenta in 1934, iar doctoratul in 1936, cu o teza de drept constitutional: Principiile clasice si noile tendinte ale dreptului constitutional. Critica operei lui Leon Duguit. In 1934 publica, sub pseudonimul Antisthius, volumul parodic In genul... tinerilor (Editura Cultura Poporului), in 1935 – Essai sur une conception catholique du Judaisme (impreuna cu Emanuel Neuman; Ed. Cultura Romaneasca, S.A.R.), iar in 1937, la Paris, Illusions et realites juives (in colaborare cu acelasi E. Neuman; Librairie Libschutz, 4, Place de l'Odeon). In aceeasi perioada frecventeaza cenaclul „Sburatorul“ si publica (in 1934– ;1935) diverse articole la Revista burgheza. Pana la izbucnirea razboiului isi continua studiile la Paris si in Anglia. In 1939 intra in redactia Revistei Fundatiilor Regale, la recomandarea lui Camil Petrescu, fiind inlaturat, impreuna cu Vladimir Streinu, dupa numai un an. Dupa razboi revine la Revista Fundatiilor Regale (RFR), colaborand in acelasi timp si la Universul literar, Libertatea si Viata romaneasca. In 1947 este din nou eliminat de la RFR. Dupa 1947, este dat afara din barou, executa tot felul de slujbe marunte, cel mai adesea necalificate, iar textele ii sint, evident, interzise. In 1959, grupul de prieteni din care facea parte este arestat, primul dintre acestia fiind C. Noica. Refuzand sa fie martor al acuzarii, este la randul sau arestat, judecat in cadrul „lotului Noica-Pillat“ si condamnat la 12 ani de munca silnica. Incepe sa duca o viata crestina autentica, iar dupa moartea tatalui sau, in 1967, incepe sa-si caute o manastire. In 1973, C. Noica il instiinteaza ca i-a gasit „locul potrivit“: manastirea Rohia. Face timp de sapte ani pelerinaje la Rohia, iar pe 16 august 1980 se calugareste. I se da spre ingrijire biblioteca manastirii. Reintra in viata literara publicind traduceri, eseuri, cronici in Secolul XX, Viata romaneasca, Steaua, Familia, Vatra, Orizont, Echinox, Opinia studenteasca etc. Publica si urmatoarele volume: Intre viata si carti (Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1976), Incertitudini literare (Editura Dacia, col. Discobolul, Cluj-Napoca, 1980), Geo Bogza, un poet al Efectelor, Exaltarii, Grandiosului, Solemnitatii, Exuberantei si Patetismului (Editura Albatros, Bucuresti, 1982), Critica la persoana intai (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983), Escale in timp si spatiu sau Dincoace si dincolo de texte (Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1987), Prin altii spre sine (Eseuri noi si vechi) (Editura Eminescu, Bucuresti, 1988), „Cuvant inainte“ la cartea Svetlanei Paleologu-Matta, Eminescu si abisul ontologic (Aarhus, Olanda, 1988; Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1994). Se stinge din viata la 29 martie 1989. Postum ii apar volumele: Jurnalul fericirii (Editura Dacia, ed. ingrijita si Postfata de Virgil Ciomos, Cluj-Napoca, 1991) Monologul polifonic (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991) Daruind, vei dobandi. Cuvinte de credinta (Ed. Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 1992), Nicolae Steinhardt; Monahul de la Rohia raspunde la 365 de intrebari incomode adresate de Zaharia Singeorzan (Ed. revistei Literatorul, Bucuresti, 1992) Primejdia marturisirii – Convorbiri cu Ioan Pintea (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1993) Calatoria unui fiu risipitor (Ed. Adonai, 1995) Cartea impartasirii (Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1995) Drumul catre isihie (inedite) (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999) Dumnezeu in care spui ca nu crezi... (Scrisori catre Virgil Ierunca: 1967-1983), Ed. Humanitas, Bucuresti, 2000 Ispita lecturii (inedite) (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000) Principiile clasice si noile tendinte ale dreptului constitutional. Critica operei lui Leon Duguit – Teza de doctorat (Editura Solstitiu, Satu-Mare, 2000; prima editie, 1936) Eu insumi si alti citiva (eseuri vechi si noi) (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001) Intre lumi (convorbiri cu Nicolae Baciut; Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001; prima editie, 1994, Editura Tipomur, Targu Mures)
Alte Detalii

Noi apariții

Author spotlight

C.S. Lewis

pagina autorului

CLIVE STAPLES LEWIS (1898–1963) – romancier, poet, profesor universitar, medievist, critic literar, eseist, teolog laic şi apologet creştin – a fost unul dintre marii intelectuali ai secolului XX. A predat, între 1925 şi 1954, literatura engleză la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum şi, din 1954 până în 1963, literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge.

Evenimente

Editura Humanitas pe Social Media

contact