Istoria sinuciderii

Georges Minois

Istoria sinuciderii

Humanitas, Istorie, Psihologie & Antropologie / Colectia: Istoria ideilor

Embed:

Cunoscut cititorilor ca autor al Istoriei infernurilor (Humanitas, 1998), Georges Minois, specialist in istoria mentalitatilor religioase, se apleaca de aceasta data asupra unei teme ce a fost intotdeauna intampinata cu tacere, stanjeneala sau indignare: sinuciderea.


Daca omenirea exista este pentru ca omul a gasit pana acum destule motive ca sa traiasca. A alege intre viata si moarte n-a constituit, cel putin pentru cei multi, decat o problema prost pusa. Caci cum sa alegi intre viata si moarte? Si totusi nu rareori se intampla ca oamenii sa decida ca viata nu mai merita sa fie traita, punandu-i capat in mod voluntar. Mai mult chiar, de la Cato si Seneca si pana la Montherlant si Weininger, s-au ivit destule voci care sa afirme ca sinuciderea este proba suprema a libertatii umane. Daca in Evul Mediu sinuciderea trecea drept o insulta adusa lui Dumnezeu, sinucigasii avand parte de o simbolica dar macabra executie postuma, dupa Renastere termenii noi in care s-a pus problema liberului arbitru si criza valorilor traditionale au pus sub semnul intrebarii interdictia crestina a suicidului. Sub efectul mentalitatii permisive a ultimelor secole, moartea voluntara avea sa-si piarda caracteristica sa de culpa, fara sa capete insa vreo aprobare oficiala.
traducere de Mircea Ionescu

Info
Georges Minois
Detalii produs
Georges Minois
Georges Minois Georges Minois (n. 1946), doctor in istorie si filogie (studii la Ecole Normale Superieure), este unul dintre cei mai reputati experti francezi in istoria sociala si a mentalitatilor. Este autorul a numeroase lucrari din care mentionam Histoire de la vieillesse de l'Antiquite a la Renaissance (1987), Le Confesseur du roi (1988), Henri VIII (1989), L'Eglise et la science.

Comentarii

Publică un comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.