Ludwig Wittgenstein, Jurnale 1914-1916. Câteva remarci asupra formei logice

LUDWIG WITTGENSTEIN s-a născut în 1889 la Viena şi a încetat din viaţă în anul 1951 la Cambridge. Viaţa şi activitatea lui s-au desfăşurat alternativ în spaţiul cultural şi intelectual central-european şi în cel anglo-saxon. Astăzi, Wittgenstein este socotit, alături de Martin Heidegger, unul dintre cei mai reprezentativi gânditori ai secolului XX. Lucrarea sa de tinereţe, Tractatus Logico-Philosophicus, foloseşte instrumentele logicii moderne într-o încer care originală de analiză a limbajului, a gândirii şi a raporturilor lor cu realitatea. Distincţia celebră pe care o face între a spune şi a arăta exclude orice vorbire cu sens despre frumos, bine sau Dumnezeu. În scrierile mai târzii, dar mai ales în Cercetări filozofice (apărută postum), Wittgenstein reuşeşte ceea ce nici un alt filozof nu pare să fi realizat: o ruptură radicală cu vechiul său mod de a vedea lucrurile, simultan cu inaugurarea unui mod cu totul nou de a practica filozofia. Pe lângă Tractatus, singura carte de filozofie publicată în timpul vieţii, Wittgenstein a lăsat o cantitate enormă de postume, din care face parte şi corespondenţa sa filozofică. Dintre scrierile lui Wittgenstein au apărut, în traducere, la Humanitas: Caietul albastru (1993, reeditări 2005, 2013), Lecţii şi convorbiri despre estetică, psihanaliză şi credinţa religioasă (1993, reeditare 2005), Însemnări postume, 1914–1951 (1995, reeditări 2005, 2013), Tractatus Logico-Philosophicus (2001, reeditare 2012), Scrisori despre Tractatus (2012), Cercetări filozofice (2004, reeditare 2013), Despre certitudine (2005, reeditare 2013), Jurnale 1914–1916 şi Câteva remarci asupra formei logice (2010).

• Categorie: carte
• Titlu: Jurnale 1914-1916. Câteva remarci asupra formei logice
• An apariție: 2010
• Pagini: 224
• Format: 13x20 cm
• ISBN: 978-973-50-2774-2
• Colecție: în afara colecţiilor
• Domeniu: filozofie
• Autor: Ludwig Wittgenstein
• Traducere: Ştefanov Gheorghe, Cătălin Cioabă