Pentru multi romani, anul 1945 a insemnat sfarsitul.
Sfarsitul sperantelor, uneori chiar al vietii. La douazeci si patru de ani,
Adriana Georgescu absolvise Dreptul, era redactor la ziarul Viitorul si devenise sefa de cabinet a generalului Radescu,
primul ministru. Dupa ce rusii, prin persoana lui Visinski, impun la 6 martie 1945 un guvern prosovietic, incepe cosmarul. Arestarea, anchete conduse de sinistrul Nicolski, batai, puscaria Vacaresti, o inscenare de proces, iarasi inchisoarea, gratierea si o noua arestare. Apoi, evadand, Adriana Georgescu izbuteste sa ia calea exilului.