Construit, la fel ca Matusa Julia si condeierul, pe doua planuri, Povestasul (1987) este romanul unui scriitor framantat de rostul lui si al fictiunii in genere. Amintirile naratorului despre un coleg din tineretea universitara, atras irezistibil de o cultura amazoniana, alterneaza cu povestirile pline de poezie ale unui povestas, personaj enigmatic, depozitar al memoriei colective si garant al unitatii unei mici comunitati pierdute in selva peruviana. Confluenta finala a celor doua planuri dezvaluie secreta lor unitate si nevoia absoluta de fictiune a omului, de la individul societatilor primitive pana la exponentul culturilor occidentalizate. O carte-simbol despre nevoia noastra de real magic.
Traducere din spaniola de Coman Lupu