Închide Close

Editura Humanitas

Emil Brumaru, Rezervaţia de îngeri

Din categoriile literatură

În colecția în afara colecţiilor

„S-a scris destul şi dulceag despre utopia omului-înger. Emil Brumaru preferă blasfemia îngerului-om. Dar e oare vorba, într-adevăr, de o blasfemie? Poate poetul, care nu gîndeşte în concepte, ci «în fluturi», să facă vreun rău purităţii? Poate fi «neruşinată» pasiunea sa pentru lumea creată, în speţă pentru jumătatea feminină a creaţiei, câtă vreme ea culminează în bucurie supra-mundană, veneraţie şi simţ al miracolului? Poate harul să fie vulgar? Versurile lui Emil Brumaru îmi dau, întotdeauna, o tonică certitudine: certitudinea că trupul, cu splendorile şi mizeriile lui, e făcut, împreună cu lumea însăşi, să fie salvat prin frumuseţe; cu alte cuvinte, că trupul e îngăduit, mai mult decât credem, de oştirile cereşti. Nu ştiu dacă Emil Brumaru va ajunge în Rai, dar sunt sigur că i se va da voie să contemple, ca expert, voluptăţile lui, fie şi privind pe gaura cheii...“ (Andrei PLEŞU)

„Interesant mi se pare că această poezie a concretului, cu sugestii olfactive şi tactile, este, în acelaşi timp, şi o poezie a suavului dematerializat, a efluviilor celor mai subtile. Îngerii rătăcesc printre legume.“ (Nicolae MANOLESCU)

„Acest înger e parcă o întrupare diafană a copilăriei înseşi. Totul e moale, uşor, parfumat, făcut dintr-o substanţă plutitoare, între fum şi puf, reactualizînd acea senzaţie particulară, complexă, inefabilă pe care i-o dă copilului legănarea sitei prin care se cerne făina mătăsoasă. Semnificativ e faptul că îngerul «vibrează» între lucruri, «fără să vadă, fără să audă», înfiorat numai de mireasma dureroasă a unui crin.“ (Matei CĂLINESCU)

„Într-un sens mai adânc, franciscanismul absolut (făcându-şi frate până şi melcii, furnicile sau păianjenii) implică angelismul. Mesagerii celeşti devin prezenţe înţelese de la sine într-o lume a moliciunilor, blândeţilor şi suavităţilor. Că îngerii lui Brumaru se lasă atraşi în păcat de fiicele oamenilor nu trebuie să ne mire. Ei au avut această aplecare de la facerea lumii, conform ereziei catare (v. Geneza 6, 1). În plus practică un erotism de o neruşinare paradiziacă. E o zbenguială voioasă şi inocentă a unor trupuri goale, bucălate şi roze de copii cu aripi albe, pufoase, aşa cum o figurează imageria celestă tradiţională. Necenzurându-şi nici el libidoul, lăsându-l să-şi manifeste senin impulsurile dintr-o fază infantilă, poetul este la rândul lui un «înger» - cum o afirmă adesea. Fireşte, această natură aparte i-o dau şi alte însuşiri.“ (Ovid S. CROHMĂLNICEANU)

  Daniel Cristea-Enache, „Un mare poet (I)“ (Observator cultural, martie 2013)

  Daniel Cristea-Enache, „Un mare poet (II)" (Observator cultural, martie 2013)

  Dan C. Mihăilescu prezintă Rezervaţia de îngeri (ProTV, „Omul care aduce cartea“, februarie 2013)

  Ioana Pârvulescu, „Despre îngerii lui Brumaru“ (LaPunkt.ro, februarie 2013)

Despre Emil Brumaru

EMIL BRUMARU, unul dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani, s-a născut la 1 ianuarie 1939 în comuna Bahmutea (Mihailovca), judeţul Tighina, Basarabia (azi în Republica Moldova). După studii la Şcoala medie nr. 1 „Mihail Sadoveanu" (actualul Colegiu Naţional) din Iaşi, a urmat cursurile Facultăţii de Medicină din acelaşi oraş, absolvind în 1963. În perioada 1963–1975 a fost medic în comuna Dolhasca, judeţul Suceava, loc esenţial în imaginarul operei sale, pe care l-a numit în corespondenţă „rezervaţia naturală de îngeri". S-a dedicat apoi scrisului, în paralel cu activitatea de corector (1983–1989) şi redactor (1990–1996) la revista ieşeană Convorbiri literare. A debutat cu poezii în revista Luceafărul (1967), apoi editorial în 1970, cu două volume de poezie, Versuri (Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut) şi Detectivul Arthur.

Scrieri: Julien Ospitalierul (1974), Cântece naive (1976), Adio, Robinson Crusoe (1978), Dulapul îndrăgostit (1980), Ruina unui samovar (1983), Dintr-o scorbură de morcov (1998), Poeme alese. 1959–1998 (2003), Opera poetică (2003, 2005 – ed. revăzută şi adăugită), Fluturii din pandişpan (2003), Cerşetorul de cafea. Scrisori către Lucian Raicu (2004), Infernala comedie (2005), Submarinul erotic (2005), Commedia dell'Arte (online, 2005, 2006), Dumnezeu se uită la noi cu binoclul (2006), Cântece de adolescent (2007), Poveşti erotice româneşti (volum colectiv, 2007), Ne logodim cu un inel de iarbă (carte-obiect, 2008), Povestea boiernaşului de ţară şi a fecioarei... (2008, 2012 – ed. adăugită), Opere I. Julien Ospitalierul (2009), Opere II. Submarinul erotic (2009), Basmul prinţesei Repede-Repede (în colaborare cu Veronica D. Niculescu, 2009), Opere III. Cerşetorul de cafea (2012). La Editura Humanitas a publicat Poezii (carte la borcan, 2003) şi a contribuit la volumele colective Cartea cu bunici (2007) şi Intelectuali la cratiţă (2012). În perioada 1992–2009 a deţinut o rubrică săptămânală în România literară („Cerşetorul de cafea"), având de asemenea, de-a lungul timpului, rubrici în Ziarul de Iaşi („Gulliver"),Cronica, Plai cu boi, Suplimentul de cultură („Dumnezeu se uită la noi cu binoclul", „Crepusculul civil de dimineaţă", „Diabloguri"– împreună cu Veronica D. Niculescu) etc. A obţinut numeroase premii, printre care Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu" pentru Opera Omnia (2001) şi Premiul „Gheorghe Crăciun" pentru Opera Omnia acordat de revista Observator Cultural (2011). Poemele sale au fost incluse în antologii din România, Germania, Franţa, Anglia, Suedia, S.U.A.

Alte Detalii
  • Categorie: carte
  • Titlu: Rezervaţia de îngeri
  • An apariție: 2013
  • Ediție: I
  • Pagini: 144
  • Format: 13x20 cm
  • ISBN: 978-973-50-3857-1
  • Colecție: în afara colecţiilor
  • Domeniu: literatură
  • Autor: Emil Brumaru

Noi apariții

Author Spotlight

Lucian Boia

pagina autorului

LUCIAN BOIA, născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa, întinsă şi variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie...

Evenimente

Editura Humanitas pe Social Media

contact