Cand a inceput, in 1973, sa studieze satul romanesc, etnosociologul Claude Karnoouh nu-si inchipuia, desigur, ca va ajunge sa scrie o asemenea carte. Si totusi, este ceea ce trebuia sa se intample – ceea ce se intampla ori de cate ori realitatea cercetata ii devine familiara cercetatorului, ori de cate ori incepe s-o priveasca cu acea nepartinire implicata cu care e indeobste judecat un prieten. Autorul a inteles atunci ca instrumentele fatalmente reci ale disciplinei sale nu-i pot oferi accesul la intelegerea mai adanca a obiectului cercetat de el, ca pentru asta trebuie sa faca loc altor demersuri: explorarea trecutului, dinamica ideilor sau pur si simplu evocarea oamenilor si a locurilor cutreierate. Asa se face ca, alaturandu-le pe toate in cartea sa, Claude Karnoouh ne restituie propriul nostru chip, de astazi si dintotdeauna, un chip pe care credem ca-l cunoastem, fara a-l sti prea bine poate.

traducere de Carmen Stoean