Petru Cretia a ramas in constiinta publicului romanesc ca traducator, eminescolog si poet. Putini il percep insa ca pe un ganditor a carui anvergura nu era cu nimic mai prejos de cea a contemporanilor sai consacrati in filozofie. Cartea de fata se straduieste, de aceea, sa restituie opera filozofica a „intaiului om de cultura al tarii“, cum il numea in 1987 Constantin Noica – o opera de o densitate si de o substanta ideatica neobisnuite. In cultura romana, nu multi contemporani ar fi putut rivaliza cu el in ceea ce priveste cuprinderea intelectuala si puterea de a analiza o tema sau un gand filozofic.

Volumul de fata aduna laolalta cele mai importante texte pe care Petru Cretia le-a publicat in volumele Epos si logos (1981) si Luminile si umbrele sufletului (1995), la ele adaugandu-se studiul introductiv la Banchetul lui Platon.