Vladimir Soloviov (1853-1900) este întemeietorul „liniei“ existential-crestine din cugetarea rusa de la sfarsitul veacului trecut si prima jumatate a acestui secol. De la el se revendica fratii S. si E. Trubetkoi, S. Bulgakov, N. Berdiaev, P. Florenski, S. Frank s.a. E recunoscut – si nu doar de catre urmasii si adeptii sai – drept cel mai de seama ganditor al Rusiei, magistrul filozofiei sistematice moderne rusesti. Numele lui este adesea alaturat celor ale lui Dostoievski si Tolstoi. De Dostoievski l-a legat o prietenie nedezmintita, de Tolstoi l-a despartit, dupa o perioada de apropiere, felul de interpretare a crestinismului. Am fi indreptatiti sa imaginam un triunghi spiritual, la temelia caruia se situeaza romanele lui Tolstoi si Dostoievski si care e inchis la varf prin tratatele lui Soloviov.