Pe nimeni nu pot lasa indiferent memoriile unui om ce a cunoscut mai toate consecintele sistemului totalitar: lagarul, deportarea, cenzura, expulzarea. Acoperind un rastimp de 12 ani, intre 1962, anul publicarii nuvelei ce avea sa ii aduca notorietatea – O zi din viata lui Ivan Denisovici – si 1974, anul expulzarii din Rusia, cartea autobiografica Vitelul si stejarul poarta pecetea respiratiei unui spirit liber care a strabatut drumul de la intuneric la lumina, a unui om care nu a admis compromisul si servilismul, traind mereu in cultul solidaritatii cu cei aflati in suferinta.


O proza ce vine sa demonstreze ca stilul poate fi expresia libertatii, rectitudinii si omeniei; caci Soljenitin, cu experientele si trairile lui, este mai presus de orice bariera si orice reglementare restrictiva, ridicandu-se prin proza lui fluenta, colorata si imprevizibila deasupra impotrivirilor si smintelilor istoriei.