Paradigme

<< Back 1 2 3 Next >> 

21
Rene Descartes
Reguli de indrumare a mintii. Meditatii despre filozofia prima
„Sunt putini filozofi care sa fi voit atat de mult ca Descartes. De obicei vietile se traiesc la intamplare, iar invataturile se scriu sub apasarea unui destin. De aceea, vietile filozofilor nu seamana decat rareori cu gandirea lor, si aproape niciodata nu dovedesc ceva cu privire la aceasta....detalii

22
George Berkeley
Tratat asupra principiilor cunoasterii omenesti
Scrierile lui George Berkeley (1685-1753) ofera, intr-un stil de o admirabila claritate si concizie, o impresionanta varietate de realizari filozofice....detalii

23
Ludwig Wittgenstein
Cercetari filozofice
„Il consider pe Wittgenstein drept un geniu filozofic, nu numai datorita marelui sau talent de a vedea neincetat esentialul la o problema, ci si datorita fortei coplesitoare a mintii sale, a intensitatii gandirii sale, cu ajutorul careia merge spre temeiul intrebarilor si nu se multumeste niciodata cu ipoteze pur si simplu probabile.“ (Frank Ramsey) ...detalii

24
Sfântul Augustin
De libero arbitrio
De unde vine raul? S-a ivit el in lume o data cu omul, sau i-a premers? Iar lumea aceasta e de tot rea, si atunci orice stradanie e inutila, sau lumea asta e de tot buna, si atunci toate relele savarsite de om nu izbutesc sa-i tulbure bunatatea originara? Si cine poarta vina raului? Dumnezeu sau omul? ...detalii

25
Sfântul Augustin
De doctrina christiana
Avand un loc singular in opera lui Aurelius Augustinus, De doctrina christiana apare pentru prima data in traducere romaneasca intr-o editie bilingva. Scrisa cu peste un mileniu si jumatate in urma, lucrarea, asa cum o dovedesc tot mai numeroasele exegeze si comentarii, se bucura astazi de o atentie crescanda in randul specialistilor. ...detalii

26
Plotin
Opere I
Poate ca Plotin ar fi fost de acord cu Wittgenstein ca dincolo de cea mai reusita filozofie se afla "inefabilul", si ca in legatura cu el trebuie tacut. Dar el n-ar fi fost de acord cu filozoful vienez ca intre ceea ce poate fi "spus" si ceea ce poate fi "aratat" persista o ruptura care face ca valoarea filozofiei sa fie, in fond, neinsemnata....detalii

27
Ludwig Wittgenstein
Tractatus Logico-Philosophicus
„Adevarul gandurilor comunicate aici mi se pare a fi intangibil si definitiv. Sunt, asadar, de parere ca, in esenta, am rezolvat problemele in mod definitiv....detalii

28
Aristotel
Metafizica
Fiecare ganditor spune ceva cu rost despre natura; iar daca, luate individual, contributiile raman nule sau minore, din adaugarea tuturor iese ceva maret....detalii

29
Martin Heidegger
Introducere in metafizica
Dupa Fiinta si timp, Heidegger nu a mai parasit niciodata problematica fiintei. In Introducere in metafizica, lucrare ce reia intocmai cursul tinut la Freiburg in semestrul de vara al anului 1935, aceasta preocupare revine in chip sistematic. De asta data, fiinta este desprinsa din suita existentialiilor desfasurata in Fiinta si timp....detalii

30
Baltasar Gracian
Ascutimea si arta ingeniozitatii
„Daca perceperea ascutimii certifica un vultur, producerea ei chezasuieste un inger: slujba de heruvim si inaltare a oamenilor, ce ne ridica intr-o ierarhie iesita din comun....detalii

31
Sfântul Augustin
Confesiuni
Confesiunile reprezinta, alãturi de Cetatea lui Dumnezeu, opera fundamentala a Sfantului Augustin. Scrise spre anul 400, cand era de cinci ani episcop al Hipponei, ele contin istoria spirituala a sfantului, formarea gandirii sale si initierea sa misticã – repere articulate, deopotriva, intr-o mare opera filozofica si o dramatica biografie....detalii

32
G. W. F. Hegel
Prelegeri de filozofie a istoriei
Ca istoria universala este acest proces evolutiv si adevarata devenire a spiritului in spectacolul schimbator al intamplarilor ei, aceasta este adevarata teodicee, justificarea lui Dumnezeu in istorie....detalii

33
Friedrich Nietzsche
Asa grait-a Zarathustra
„Si-abia atunci, cand voi cu totii va veti fi lepadat de mine, am sa ma-ntorc din nou la voi. Da, cu alti ochi ii voi cauta atunci, o, frati ai mei, pe cei pe care-odata i-am pierdut; si cu-alta dragoste atunci va voi iubi. ...detalii

34

35
Confucius
Analecte
Daca numele nu sunt corecte, vorbele nu pot fi cu talcul lor potrivite. Daca vorbele nu sunt potrivite, faptele nu pot fi dupa vorba implinite. Daca faptele nu sunt implinite, Riturile si Muzica nu pot fi desavarsite. Daca Riturile si Muzica nu sunt desavarsite, pedepsele si osandele nu pot fi cu masura impartite. ...detalii

36
Alexis de Tocqueville
Despre democratie in America, vol. II
In coruptia celor care ajung din intamplare la putere exista ceva grosolan si vulgar, care contamineaza multimile. Ceea ce este de temut nu e atat privelistea imoralitatii celor mari, ci a imoralitatii care duce la marire....detalii

37
Alexis de Tocqueville
Despre democratie in America, vol. I
Este, intr-adevar, greu de conceput cum niste oameni care au renuntat total la deprinderea de a se conduce singuri ar putea reusi sa aleaga corect pe cei care trebuie sa ii conduca; si nu vom izbuti niciodata sa credem ca un guvern liberal, energic si intelept ar putea vreodata iesi din sufragiul unui popor de servitori. ...detalii

38
F.W.J. Schelling
Sistemul idealismului transcendental
Scopul lucrarii de fata este de a da idealismului transcendental amploarea pe care trebuie sa o aiba cu adevarat, aceea a unui sistem al intregii cunoasteri; asadar, de a demonstra acest sistem nu numai in genere, ci si in fapt, adica prin extinderea efectiva a principiilor sale asupra tuturor problemelor posibile cu privire la principalele obiecte ale cunoasterii, care fie au fost deja etalate, f...detalii

39
Martin Heidegger
Originea operei de arta
„Singura gandirea originara ascunde in sine acea bogatie care nu poate fi nicicand epuizata, ci doar inteleasa de fiecare data „mai bine“, adica altfel decat o spun nemijlocit cuvintele, in mediocritate nu exista, in schimb, decat ceea ce poate fi inteles, deci nici un lucru care sa cheme mereu la o intelegere si interpretare mai originare, nici un lucru care ar putea el insusi sa provoac...detalii

40
G. W. F. Hegel
Prelegeri de filozofie a religiei
Filozofia are ca obiect pe Dumnezeu si, propriu-zis, ca unic obiect. Filozofia nu este intelepciune profana a lumii, cum a fost ea numita prin opozitie cu credinta....detalii