J.M. Coetzee

JOHN MAXWELL COETZEE (n. Cape Town, 9 februarie 1940) îşi încheie strălucit studiile de literatură engleză şi matematică la University of Cape Town în 1961, apoi se mută în Anglia, unde lucrează ca programator. Îşi ia doctoratul cu o analiză stilistică pe calculator a operelor lui Samuel Beckett la University of Texas, Austin (1965-1969), ţine cursuri de literatură la State University of New York, Buffalo, până în 1971, apoi la University of Cape Town până în 2002. Debutează cu romanul Dusklands (1974), urmat de In the Heart of the Country (1977) şi Aşteptându-i pe barbari (Waiting for the Barbarians, 1980; Humanitas, 2005), care îi aduce James Tait Black Memorial Prize. Publică apoi Viaţa şi vremurile lui Michael K (Life & Times of Michael K, 1983; Humanitas Fiction, 2009), distins cu Booker Prize şi Prix Femina Étranger, Foe (1986 - Jerusalem Prize, 1987), Epoca de fier (The Age of Iron, 1990 - Sunday Express Book of the Year; Humanitas Fiction, 2010) şi Maestrul din Petersburg (The Master of Petersburg, 1994 - Irish Times International Fiction Prize, 1995; Humanitas Fiction, 2008). Boyhood din 1997 şi Youth din 2002 fac parte din ciclul autobiografic Scenes from Provincial Life. Militant pentru drepturile animalelor, Coetzee publică în 1999 volumul The Lives of Animals. Romanul Dezonoare (Disgrace, 1999; Humanitas, 2006) îi aduce un nou Booker Prize, iar Elizabeth Costello (2003) şi Slow Man (2005) se bucură de o foarte bună receptare. În 2007 şi în 2009 apar două dintre cele mai puternice romane ale sale, Jurnalul unui an prost (Diary of a Bad Year; Humanitas Fiction, 2009) şi, respectiv, Summertime, ultimul din ciclul său autobiografic. J.M. Coetzee este autorul unor volume de eseuri filozofice şi literare. Din 2002 trăieşte în Australia, fiind profesor emerit la University of Adelaide. În 2003 primeşte Premiul Nobel pentru literatură.




De acest autor:

1
Copilărie. Scene de viaţă provincială

Copilărie este primul volum al trilogiei autobiografice Scene de viaţă provincială.

...detalii

208 pagini

in: Humanitas Fiction

Disponibil cu 25 lei

in libhumanitas.ro

2
Dezonoare

Romanul Dezonoare a câştigat în 1999 Booker Prize, în 2000 Commonwealth Writers' Prize şi a fost ecranizat în 2008 de Steve Jacobs, cu John Malkovich în rolul principal. În 2006 ziarul britanic The Observer a desemnat Dezonoare „cel mai bun roman din ultimii 25 de ani scris în engleză în afara Statelor Unite ale Americii“.

...detalii

252 pagini

in: Humanitas Fiction

Disponibil cu 25 lei

in libhumanitas.ro

3
Epoca de fier

Premiul Nobel pentru literatură i se acordă lui J.M. Coetzee, care înfăţişează într-o multitudine de feluri surprinzătoarea implicare a outsiderului.“ (Motivaţia juriului Nobel 2003)

...detalii

204 pagini

in: Humanitas Fiction

Disponibil cu 25 lei

in libhumanitas.ro

4
Jurnalul unui an prost

„J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru literatură şi distins (de două ori) cu Booker Prize, poate cel mai mare scriitor de limbă engleză în viaţă, susţine în acest roman spectaculos că adevăraţii creatori nu cred în competiţii.“ (Sunday Times)

...detalii

256 pagini

in: Humanitas Fiction

Disponibil cu 27 lei

in libhumanitas.ro

5
Viata si vremurile lui Michael K

Roman distins cu Booker Prize in Marea Britanie in 1983 si Prix Femina Étranger in Franta in 1985

...detalii

248 pagini

in: Humanitas Fiction

Disponibil cu 27 lei

in libhumanitas.ro

6
Maestrul din Petersburg

Roman castigator al Irish Times International Fiction Prize in 1995
...detalii

228 pagini

in: Humanitas Fiction

Disponibil cu 25 lei

in libhumanitas.ro

7
Dezonoare
Exista oameni prin care vorbeste istoria. O istorie a raului, a nedreptatii, a dezonoarei. Ce mai ramane din inscriptiile personale? Tocmai asta incearca sa descopere scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel in 2003, in aceasta carte care i-a adus, nu surprinzator, al doilea Premiu Booker. ...detalii
8
Asteptandu-i pe barbari
Magistratul are un contur incert si o misiune ingrata. El trebuie sa imparta dreptatea intr-un fort situat departe de inima Imperiului. Nu are nume, ci doar fisa de post. Nu i se pretinde initiativa, ci doar vigilenta. Caci fortul ar sta, zice-se, sub amenintarea barbarilor. Nimeni nu stie precis cum arata si cum se comporta acestia....detalii

Comentarii

Publică un comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.