Johann Fichte

S-a nascut in 1762 la Rammenau intr-o familie de tesatori. Un om instarit a remarcat extraordinara inteligenta nativa a baietelului care pastea gastele pe islaz si l-a trimis la studii. Fichte a studiat teologia la Jena si Leipzig. In 1794 a fost numit profesor de filozofie la Universitatea din Jena. Intr-o vreme in care era foarte stramtorat cu banii, l-a vizitat pe Kant la Konigsberg, pentru a solicita un imprumut si pentru a primi sfaturi in privinta filozofiei. Nu s-a ales decat cu sfaturi, insa vizita a fost, pana la urma, norocoasa. Prima scriere fichteana importanta, Versuch einer Kritik aller Offenbarung, a aparut fara numele autorului pe coperta. Recenzentii au crezut ca este o lucrare a lui Kant si au laudat-o din belsug. Fichte a devenit celebru peste noapte in clipa in care s-a aflat ca este autorul cartii cu pricina. A fost una dintre cele mai spectaculoase actiuni de manipulare a comunitatii stiintifice din istoria culturii. Un debutant genial i-a transformat pe Kant si pe cerberii filozofiei oficiale in agentii lui publicitari. Opiniile sale politice si religioase nonconformiste i-au creat lui Fichte numerosi inamici in randurile puterii. Acesti inamici au incercat in 1799 sa-l elimine din viata publica, inscenand o actiune de dezinformare in doi timpi a opiniei publice. Mai intai ei au lansat zvonul ca Fichte este autorul unei scrieri anonime in care era atacat crestinismul, apoi l-au acuzat de ateism. Operatiunea nu a reusit. Fichte a continuat sa-si tina imperturbabil cursurile private in Berlinul ocupat de trupele lui Napoleon, ba mai mult, tematica lor a fost adaptata la imprejurari. Din aceste cursuri a iesit scrierea Reden an die deutsche Nation, in care autorul incerca sa trezeasca sentimentele patriotice ale germanilor. Numit in 1809 profesor la Universitatea din Berlin, Fichte a urcat in ierarhia academica indeplinind pentru putina vreme, succesiv, functiile de decan al Facultatii de filozofle si rector al Universitatii (a fost primul rector ales de corpul profesoral). S-a stins din viata in 1814, rapus de tifos.

Principalele scrieri:
Versuch einer Kritik aller Offenbarung (Incercare de critica a oricarei revelatii, 1792)
Wissenschaftslehre (Doctrina stiintei, 1794)
Sittenlehre (Etica, 1798)
Die Bestimmung des Menschen (Menirea omului, 1800)
Reden an die deutsche Nation (Cuvantari catre natiunea germana, 1808, trad. rom. C. Lazarescu, 1928)



De acest autor:

1
Doctrina stiintei
Nu urmaresc (ca sa fiu sincer) nici corectarea, nici completarea conceptelor filozofice aflate in circulatie, fie ele antikantiene sau kantiene, ci urmaresc eliminarea lor completa si modificarea totala a modului de gandire asupra acestor aspecte ale reflectiei, in asa fel incat, cu toata seriozitatea si nu numai intr-o doara, obiectul sa fie instituit si determinat prin intermediul facultatii de ...detalii

Comentarii

Publică un comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.