Karel Capek

Karel Capek (9 ianuarie 1890–25 decembrie 1938) este unul dintre cele mai populare nume ale literaturii cehe. A scris schite, roman, piese de teatru, eseuri. Studiaza la Brno, Paris, Berlin, Praga. In 1915 obtine la Praga doctoratul in filozofie cu o teza despre pragmatism, apoi devine gazetar si se remarca prin reportaje ilustrate de el insusi cu desene spirituale. Intre 1921 si 1923 este si regizor la teatrul municipal din Praga-Vinohrady. Primele volume de povestiri le semneaza impreuna cu fratele sau Josef, scriitor, pictor si filozof. Karel Capek a fost interesat si de genuri periferice, fata de care marii creatori au adesea prejudecati: literatura de anticipatie, cantece de balci, romane „pentru cameriste“, roman politist, scenariu de film. Autorul sau preferat, de a carui influenta nu e strain, a fost Chesterton, iar prietenul sau privilegiat a fost T.G. Masaryk cu care realizeaza o provocatoare carte de convorbiri (1928–1935). In povestirile din Cartea apocrifelor, scrise intre 1920 si 1937, dar extrem de actuale, Capek este „mai el insusi“ decat oriunde, caci combina satira cu subtextul umanist, pastisa cu originalitatea, rasul si verva cu disperarea.

Scrieri principale:
Teatru: R.U.R. (1920), Reteta Makropolus (1922), Boala alba (1937), Mama (1938). Romane: Fabrica de absolut (1922), Krakatit (1924), trilogia Hordubal (1933), Meteorul (1934) si O viata obisnuita (1934), Razboi cu salamandrele (1936). Povestiri: Povestiri dintr-un buzunar (1929), Povestiri din celalalt buzunar (1929).



De acest autor:

1
Cartea apocrifelor

Ii stim din copilarie: intangibili eroi mitici, figuri biblice, celebre personaje istorice sau literare. Prometeu, Alexandru Macedon, Arhimede, Avraam, inviatul Lazar, Marta si Maria, Pilat din Pont, Hamlet, Julieta, Don Juan, Napoleon... In genere cei despre care avem idei de-a gata, despre care am fost invatati la scoala sa vorbim cu o anume solemnitate....detalii

Comentarii

Publică un comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.