Martin Heidegger

MARTIN HEIDEGGER (1889–1976) este unul dintre cei mai importanţi filozofi ai secolului XX. Provine din şcoala fenomenologică întemeiată de Edmund Husserl, al cărui elev apropiat a fost la Freiburg. Va dezvolta însă o cu totul altă concepţie asupra fenomenologiei, transformând-o radical, sub influenţa filozofiei vieţii (Dilthey) şi a filozofiei existenţei (Søren Kierkegaard), într-o fenomenologie ce are în centrul ei „întrebarea privitoare la fiinţă“ (ontologie). În tinereţe face studii de teologie (1909–1911) şi filozofie (1911–1913) la Freiburg, unde îşi începe activitatea didactică în anul 1915. Între 1923 şi 1928 predă la Universitatea din Marburg, revenind apoi la Freiburg ca succesor al lui Husserl. Timp de nouă luni, în anii 1933–1934, este rector al Universităţii din Freiburg, preluarea acestei funcţii fiindu-i ulterior reproşată ca implicare făţişă în politica nazistă. Rămâne profesor la Freiburg până în anul 1945, când forţele de ocupaţie franceze îi interzic să mai desfăşoare activitate didactică. În această perioadă, ca şi în anii următori, cabana sa din Todtnauberg, în mijlocul Munţilor Pădurea Neagră, devine un loc vizitat de numeroşi intelectuali, cei mai mulţi francezi, fapt care îi va asigura o reală posteritate filozofică în Franţa. În anii de mijloc ai carierei sale, spre sfârşitul anilor '30, se dedică interpretării operei lui Nietzsche, pe care-l vede drept „ultimul metafizician“. Lucrarea sa cea mai importantă este Sein und Zeit / Fiinţă şi timp, din care publică în 1927 doar o treime din planul iniţial, fără a o încheia vreodată. Alte texte majore: Ce este metafizica? (1929), Despre esenţa adevărului (1930), Scrisoare despre „umanism“ (1947), Introducere în metafizică (1953), Despre miza gândirii (1969).




De acest autor:

1
Scrisori 1925–1975 și alte documente

Traducere de Catrinel Pleșu și Cătălin Cioabă

...detalii

504 pagini

in: Humanitas

Disponibil cu 57 lei

in libhumanitas.ro

2
Despre eterna reîntoarcere a aceluiaşi

Heidegger este cel care, prin intepretările sale la Nietzsche, îl aşază pe acesta dintr-o dată în rândul marilor gânditori ai filozofiei occidentale: Platon, Aristotel, Descartes, Kant şi Hegel....detalii

280 pagini

in: Humanitas

Disponibil cu 35.64 lei

in libhumanitas.ro

3
Fiinţă şi timp

„Fiecare pagină a acestei cărţi reprezintă un formidabil efort de înţelegere a subînţelesului. Ceea ce face Heidegger aici este o investigaţie în caracterul misterios al banalului şi familiarului accesibil, şi nu în cel inaccesibil al unui exotic «dincolo» prezumat. Iată de ce miza acestei cărţi, fiind imensă, este totodată limitată....detalii

4
Introducere în metafizică

După Fiinţă şi timp, Heidegger nu a mai părăsit niciodată problematica fiinţei. În Introducere în metafizică, lucrare ce reia întocmai cursul ţinut la Freiburg în semestrul de vară al anului 1935, această preocupare revine în chip sistematic. De astă dată, fiinţa este desprinsă din suita existenţialiilor desfăşurată în Fiinţă şi timp....detalii

5
Originea operei de artă

„Singură gândirea originară ascunde în sine acea bogăţie care nu poate fi nicicînd epuizată, ci doar înţeleasă de fiecare dată «mai bine», adică altfel decât o spun nemijlocit cuvintele....detalii

6
Ontologie. Hermeneutica facticitatii

Odata cu Hermeneutica facticitatii, ultimul dintre "primele cursuri" de la Freiburg, gandirea heideggeriana isi gaseste deviza. La capatul acestui prim segment de drum, titlul exprima in chip limpede doua lucruri....detalii

7
Scrisori
1925-1975

In filozofia sa, care s-a impus printr-o terminologie cu totul originala si prin crearea unor concepte mereu inedite, Martin Heidegger a omis constant si in mod intentionat cuvantul "iubire" -- desi discursul sau filozofic avea ca principal obiect, mai cu seama in perioada de tinerete, "Dasein-ul uman" si tot ce tine de el. ...detalii

8
Despre miza gandirii
Volumul de fata cuprinde cateva dintre cele mai importante texte ale gandirii heideggeriene tarzii, care se disting printr-o profunda originalitate si densitate a limbajului. Ele atesta, inainte de toate, incercarea statornica facuta de filozoful german, in ultima perioada a vietii sale, de a vorbi "altfel decat in limbajul metafizicii"....detalii
9
Corespondenta 1918-1969
Acest schimb de scrisori, ce se intinde pe o jumatate de secol, a fost socotit - alaturi de corespondenta purtata cu Jaspers - cea mai "filozofica" marturie epistolara heideggeriana....detalii
10
Problemele fundamentale ale fenomenologiei
Coperta 4 Heidegger Problemele fundamentale ale fenomenologiei ...detalii
11
Metafizica lui Nietzsche
Acest text, redactat de Heidegger in anul 1940, reprezinta forma concentrata a interpretarilor sale la Nietzsche. Putem urmari aici incercarea lui Heidegger de a realiza, intr-o maniera proprie, o definitiva „depasire a metafizicii“....detalii
12
Prolegomene la istoria conceptului de timp
Prelegerile de tinerete ale lui Heidegger spun intr-un fel mai mult decat Fiinta si timp. Descoperim in ele bogatia solului filozofic din care s-a nascut aceasta carte, iar textul de fata, mai cu seama, da o exacta marturie despre cresterea ei interioara. Pentru a intelege cum s-a ivit si s-a impus gandirea fenomenologica, lectura acestei prelegeri este indispensabila....detalii
13
Fiinta si timp
Fiinta si timp este una dintre cele mai ambitioase carti ale filozofiei, ea nefiind egalata – prin efortul ei de a intelege si de a explica „totul“ – decat de Critica ratiunii pure a lui Kant si de Fenomenologia spiritului a lui Hegel. Miza acestei carti este totodata imensa si limitata. ...detalii
14
Parmenide
Prelegerea Parmenide a fost tinuta de Heidegger la Universitatea din Freiburg in semestrul de iarna 1942–1943. Parmenide face parte din acea sectiune a operei heideggeriene dedicata gandirii presocraticilor. Lucrarea inmanuncheaza principalele teme ale gandirii filozofului german: fiinta, adevarul, timpul si istoria....detalii
15
Der Begriff der Zeit / Conceptul de timp
Conferinta Conceptul de timp a fost tinuta de Heidegger in fata Societatii de Teologie de la Marburg in 1924, dar a fost publicata abia in 1989. ...detalii
16
Introducere in metafizica
Dupa Fiinta si timp, Heidegger nu a mai parasit niciodata problematica fiintei. In Introducere in metafizica, lucrare ce reia intocmai cursul tinut la Freiburg in semestrul de vara al anului 1935, aceasta preocupare revine in chip sistematic. De asta data, fiinta este desprinsa din suita existentialiilor desfasurata in Fiinta si timp....detalii
17
Originea operei de arta

„Singura gandirea originara ascunde in sine acea bogatie care nu poate fi nicicand epuizata, ci doar inteleasa de fiecare data „mai bine“, adica altfel decat o spun nemijlocit cuvintele, in mediocritate nu exista, in schimb, decat ceea ce poate fi inteles, deci nici un lucru care sa cheme mereu la o intelegere si interpretare mai originare, nici un lucru care ar putea el insusi sa provoac...detalii

Comentarii

Publică un comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.