Panait Istrati

Panait Istrati se naste la Braila la 10/22 august 1884, fiind al doilea copil nelegitim al Joitei Istrate si al lui Gheorghios Valsamis, kefalinit din Faraklada, de profesie precupet. In 1885, bolnav de tuberculoza, Valsamis se stinge la Atena. Copilaria si-o petrece la Baldovinesti, la bunica Nedelea, in preajma unchilor Anghel si Dumitru. In 1891-1896 urmeaza clasele primare la Braila, iar din 1897 intra la stapan: baiat de pravalie la kir Leonida si kir Nikola, ucenic in diverse meserii la Atelierele Docurilor, Pescariile Statului si Fabrica de Franghii. O lunga prietenie il leaga de Mihail Kazanski, care-i cultiva gustul pentru lectura si cunoastere. In 1904, la Bucuresti, ca agent la Biroul de plasare al lui Ghita Cristescu, ia contact cu miscarea socialista. Este apoi fecior in casa unui avocat, valet la Hotelul English si servitor la un spital. La Giurgiu descarca vagoane in port; la Braila, ca zugrav, se imprieteneste cu pictorul-sobar Samoila Petrov. In 1905, an Capitala, participa la manifestatia de solidaritate cu miscarile revolutionare din Rusia. La Braila este arestat si condamnat cu suspendare pentru „rapire“ de minora, incorporat, capata dispensa medicala dupa o luna de cazarma. In 1906 lucreaza ca portar la Constanta si incepe colaborarea cu Romania Muncitoare, care ii publica primul articol: „Regina Hotel“. Se imbarca clandestin cu destinatia Alexandria, in 1907 cutreiera Egiptul, Siria si Libanul, trece prin Pireu, Neapole si Jaffa; asi castiga existenta ca zugrav, om-sandvici, actor figurant. In 1908 este portar la Hotelul Popescu din Lacu Sarat. Din nou in Egipt, in 1909, zugrav la Braila. Este incarcerat la Vacaresti (laolalta cu I.C. Frimu) pentru participare la manifestatia in favoarea lui Racovski. Ca lider sindical la Braila, organizeaza revolta portuarilor impotriva regulamentului intocmit de capitanie. Petrece iarna in Egipt. In 1910, impreuna cu Stefan Gheorghiu, conduce marea greva a lucratorilor din portul Brailei, ii apar articole si in Dimineata, Adevarul, Viata sociala. Revine in Egipt; in 1911 publica „Nostra famiglia“ in Lumea noua. E internat la Sanatoriul Filaret. In 1912, ca secretar al Cercului de Editura Socialista, i se tiparesc doua schite in Calendarul Muncii. Pleaca in Egipt, insotit de Stefan Gheorghiu. Inceputul lui 1913 il gaseste la Cairo, de unde expediaza articole Romaniei Muncitoare. Revine in tara si, la recomandarea lui Alecu Constantinescu, este trimis la Paris, unde face cunostinta cu cizmarul Gheorghe Ionescu. Revine in tara in martie 1914, infiinteaza la Braila Asociatia Zugravilor si injghebeaza o crescatorie de porci; in 1915 scrie pentru Tribuna Transporturilor doua articole evocative dedicate lui Stefan Gheorghiu si colaboreaza la Lupta zilnica. Se casatoreste cu Jeaneta Gheorghiu. In 1916, la scurta vreme dupa intrarea tarii in razboi, lichideaza crescatoria si paraseste Romania prin punctul de frontiera Predeal.Panait Istrati ajunge la Leysin-Village, Elvetia, in martie 1916; castiga din zugraveli si invata franceza. In 1917, servitor si muncitor la terasamente. In 1918, lucrator la Uzina de munitii Piccard Pictet din Geneva, apoi tractorist in Valois. In 1919, la Sanatoriul Sylvana-sur-Lausanne, il cunoaste pe Josue Jehouda, care ii recomanda opera lui Romain Rolland. Moare Joita Istrate. Publica primele patru articole in franceza in La Feuille. In 1920 se stabileste la Nisa. 1921 debuteaza cu Dernieres paroles si cu o tentativa de sinucidere. Fotograf ambulant pe Promenade des Anglais si prin satele Alpilor Maritimi. Divorteaza de Jeaneta. In 1922, la Hautil-sur-Triel, scrie Oncle Anghel, Sotir, Kir Nicolas, Stavro, Kyra Kyralina. In 1923 termina Codine si Acceptation. La 15 august, Europe lanseaza Kyra Kyralina, prefatata de Rolland. La Paris e contactat de Editions Rieder. In 1924 scrie Cosma, se casatoreste cu alsaciana Arma Munch si se fixeaza la Masevaux. Colaboreaza la Adevarul Literar si Artistic si la Omul Liber. Prieten cu Jean-Richard Bloch, Leon Bazalgette, Joseph Kessel, Frederic Lefevre, Jacques Robertfrance, Frans Masereel. In 1925 publica articole in Clarte si Europe. Revine in tara: Editura Renasterea tipareste Trecut si Viitor si Mos Anghel. Intreprinde un turneu; supravegheat de Siguranta, denunta autoritatile romane in Paris-Soir si Le Quotidien, la mitingul Ligii pentru Drepturile Omului si la cel contra Teroarei Albe in Balcani. Musa apare in Viata Romaneasca. In 1926, la Nisa, scrie Domnitza de Snagov; La Nouvelle Revue Francaise tipareste Une nuit dans les marais. In Valea Plyngerei: Au pays du dernier des Hohenzollern ii apare o scrisoare introductiva. Conferentiaza la Geneva despre rolul artelor si stiintelor. Se indragosteste de elvetiana Marie-Louise Baud-Bovy (Bilili) si divorteaza de Arma. La Menton scrie Stefan al nostru si Nerrantsoula. La Paris ia cuvantul la mitingul antifascist „L'Italie aux fers“. In 1927 scrie Bakar si Immortalite, finalizeaza Mikhail. Participa la banchetul literar „Les etrangers a Paris“ si la congresul P.E.N.-Club din Bruxelles. In Olanda il cunoaste pe A.M. de Jong. Isaac, le tresseur de fil de fer apare in Revue Europeenne. Presa elogiaza La Familie Perlmutter, scrisa in colab. cu Jehouda. I se tiparesc interviuri in Les Nouvelles Litteraires. Ca vicepresedinte al Asociatiei „Les Amis de l'U.R.S.S.“, participa, la Moscova, la aniversarea Revolutiei din 1917. Notele de drum apar in l'Humanite. Membru in comitetul Asociatiei Scriitorilor Revolutionari si Proletari, alaturi de Henri Barbusse, J.R. Becher, Paul Vaillant-Couturier, Lunacearski. Pleaca, impreuna cu Nikos Kazantzakis, spre Grecia. In 1928, la Atena, este acuzat de propaganda comunista; expulzat, revine in U.R.S.S. ii apar articole in reviste sovietice, in Les Nouvelles Litteraires si Monde, in compania lui Kazantzakis, face o calatorie in U.R.S.S. In februarie 1929, profund dezamagit, se intoarce la Paris. E intervievat de Les Nouvelles Litteraires si Monde, incepe ciclul Les Chercheurs de la foi: Dans les docks de Braila (nefinalizat). I se tipareste un articol in Europe si isi incheie volumul (I) din trilogia Vers l'autre flamme. Trimis de Europe la procesul minerilor, urmare a grevei de la Lupeni, publica opt reportaje in Lupta. L'Affaire Roussakov apare in La Nouvelle Revue Francaise.




De acest autor:

1
Chira Chiralina

EBOOK – EPUB / PDF

„Chira Chiralina e prima mea operă şi-mi rămâne scumpă între toate... Şi poate că azi plângem amândoi pe ruinele unor năzuinţi cari ne-au fost deopotrivă de scumpe...“ (Panait ISTRATI)

...detalii

0 pagini

in: Humanitas

Disponibil cu 14.4 lei

in libhumanitas.ro

2
Chira Chiralina

„Chira Chiralina e prima mea operă şi-mi rămâne scumpă între toate... Şi poate că azi plângem amândoi pe ruinele unor năzuinţi cari ne-au fost deopotrivă de scumpe...“ (Panait ISTRATI)

...detalii

200 pagini

in: Humanitas

Disponibil cu 24.09 lei

in libhumanitas.ro

3
Chira Chiralina

La portile Orientului, o poveste in care pasiunile nu sunt lejere ci puternice si apasatoare. Daca firele povestilor se leaga intre ele nu ar trebui sa va mire si daca dragostea nu este neaparat cea dintre un barbat si o femeie, atunci nu va ramane decat sa descoperiti unde anume se afla adevarul iubirii.

...detalii
4
Trei decenii de publicistica – Scrisoare deschisa oricui 1930–1935
„Am afirmat de mult si repet ca, in ceea ce ma priveste, de cand am renegat comunismul criminal in care un moment am crezut, atitudinea mea definitiva este: neaderarea la nimic. Ce inseamna asta?...detalii
5
Trei decenii de publicistica – Intre banchet si ciomageala 1919-1929
Eu apartin acelei familii de comedianti provinciali, „eroi care debuteaza in fiecare seara“... Eroi ai umilintei si ai deceptiei infruntate, care zilnic dau piept cu viata, zilnic sunt nevoiti s-o insface de gat, sa lupte cu ea si, neputind-o invinge, o reiau zilnic da capo. ...detalii
6
Trei decenii de publicistica – Scapare de condei 1906-1916
„Cat as fi voit sa fiu departe si sa nu cunosc epoca aceasta tranzitorie! Ea iti smulge cu cruzime toate frumoasele impresii ce le-ai avut, intreaga imbracaminte diafana cu care imaginatia ta invaluise anumite lucruri si ti le arata asa cum sunt, cu partile lor bune si rele, cu calitatile si defectele proprii. ...detalii

Comentarii

Publică un comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.