Petre Raicu

Petre Raicu – nascut in 1929, la Craiova. Cariera didactica la Universitatea Bucuresti, inceputa in 1957; profesor din 1970. Studii de specializare la Universitatea Sorbona din Paris (1960–1961). Doctor in genetica (1955) si doctor docent (1971), unul dintre fondatorii scolii romanesti de citogenetica. Profesor asociat la Universitatea Paris XI – Orsay (1972, 1974–75, 1981); profesor asociat si director adjunct al Muzeului National de Istorie Naturala din paris (1992). Distins cu Medalia „Gregor Mendel“ (Brno, 1965), cu Medalia „ N. I. Vavilov“ a Academiei de Stiinte din Moscova (1987), cu Medalia Institutului „Dr. I. Cantacuzino“ (Bucuresti, 1971), cu Medalia jubiliara „Grigore Antipa“ (Bucuresti, 1994). Are o bogata si sustinuta activitate stiintifica, concretizata in participari la conferinte si simpozioane in tara si in strainatate, peste 250 de articole, studii si comunicari publicate in prestigioase reviste de specialitate si in volume colective, monografii, tratate, manuale (singur sau in colaborare).