Cel mai frumos lucru despre ŞERBAN FOARŢĂ l-a scris, într-o pagină de corespondenţă, Cioran: „Şerban Foarţă s'est attaqué à l'impossible et a réussi grâce à son talent et aux vertus poétiques de la langue roumaine. Notre peuple a tout raté, sauf graiul." Tocmai graiul este cel care-i permite acestui cunoscut poet al nostru să fie original. Dacă cei mai mulţi oameni vorbesc limba comună şi numai uneori, prin excepţie, o folosesc pe cea a poeziei, la Şerban Foarţă lucrurile stau exact invers: şi-a creat un limbaj poetic pe care-l foloseşte zilnic, limba comună îi e straină, iar poemele lui par a se scrie singure. Nu vă lăsaţi păcăliţi: îndărătul fiecarui vers se află tomuri de poezie, citite, filtrate, recombinate îndelung în retortele propriei vieţi.
Pentru prima oară în existenţa lui de poet (este născut la 8 iulie 1942 în Turnu Severin şi trăieşte la Timişoara) a apărut, iată, un roman „roz". Că e unul cu totul special vă puteţi convinge încă din titlul care se poate citi de la stânga la dreapta şi de la dreapta la stânga, cu o schimbare de nuanţă insesizabilă. Totul depinde, atât în romane, cât şi în viaţă, de perspectivă!

SCRIERI (perioada roz): Luându-ne după un şir de titluri ale cărţilor lui Şerban Foarţă – Prozarium, Simpleroze, Istoriile unui matroz întors de pe Planeta Roz – am putea crede că, dintre toate culorile, autorul preferă rozul. E o iluzie – rozul acesta fiind, mai totdeauna, unul strictamente iluzor(iu), nu mai puţin decât „la vie en rose", viaţa în roz.