Virgil Ierunca

VIRGIL IERUNCA s-a născut la 16 august 1920 la Lădeşti (Vâlcea). A făcut studii liceale la Râmnicu-Vâlcea şi la Liceul „Spiru Haret" din Bucureşti. Obţine licenţa în litere şi filozofie la Universitatea din Bucureşti. Paralel cu studiile universitare, este redactor la ziarul Timpul (sub direcţia lui Mircea Grigorescu) şi unul din întemeietorii revistei Albatros, suprimată de regimul antonescian. Împreună cu Ion Caraion, a editat apoi revista Agora (editată în mai multe limbi), suprimată şi ea de cenzura comunistă, în 1947. A colaborat la Revista Fundaţiilor Regale, Vremea, Fapta, Viaţa românească, Universul literar, Kalende etc. În decembrie 1946 părăseşte România, obţinând o bursă a guvernului francez. Se stabileşte definitiv în Franţa, unde desfăşoară o bogată şi rodnică activitate culturală. Între anii 1952 şi 1975, este redactor cultural în cadrul emisiunilor pentru străinătate ale radiodifuziunii franceze („Cronica ideilor") şi redactor politic al emisiunii în limba română. Din 1975, este cercetator la Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică (C.N.R.S.), secţia filozofie, şi colaborator al postului de radio Europa Liberă. În exil, sub egida lui Mircea Eliade, redactează prima revistă românească de literatură, Luceafărul. Ea este urmată de alte publicaţii: Caiete de dor, România muncitoare, Limite, Ethos. Colaborează activ şi la alte ziare şi reviste româneşti din exil. Scrie articole despre cultura românească în diferite dicţionare şi enciclopedii din Franţa şi Germania, dintre care menţionăm: „Literatura română", în Encyclopedie de la Pléiade (Gallimard, Paris, 1957; ed. a II-a, 1968); „Literatura română", în Histoire générale des littératures (Quillet, Paris, 1961); „Scriitori români", în Dictionnaire des littératures (Presses Universitaires de France, Paris, 1968); „Literatura română", în Lexicon der Weltliteratur im 20 Jahrhundert (Freiburg, Basel, Wien, 1961); „Scriitori şi pictori români", în Dictionnaire du surréalisme et ses environs (Office du Livre, Fribourg, 1982).

Volume publicate în limba română: Româneşte (Fundaţia Regala Universitară Carol I, Paris, 1964); Piteşti (Editura Limite, Madrid, 1981 şi, sub titlul Fenomenul Piteşti, la Editura Humanitas, Bucureşti, 1990); Subiect şi predicat (Editura Humanitas, Bucureşti 1993); Dimpotrivă (Editura Humanitas, Bucureşti, 1994). Ediţii critice (Al. Busuioceanu, G.M. Cantacuzino etc.), versuri în antologii publicate în exil.




De acest autor:

1
Fenomenul Piteşti

Ceea ce s-a petrecut la închisoarea din Piteşti între 1949 şi 1952 merită un loc aparte în înspăimântătorul repertoriu al ororilor concentraţionare ale veacului al XX-lea.

...detalii

96 pagini

in: Humanitas

Disponibil cu 19.27 lei

in libhumanitas.ro

2
Fenomenul Piteşti

„Reeducarea consta, foarte simplu, în a-l pune pe torţionar în aceeaşi celulă cu cel torturat şi a nu îngădui nici o pauză. Malraux spunea undeva că nimeni nu poate rezista torturii neîncetate, dar nu ştia atunci că în România avea să fie găsit secretul reuşitei depline: era suficient ca deţinuţii să fie puşi să se tortureze unii pe alţii....detalii

92 pagini

in: Humanitas

Disponibil cu 19.27 lei

in libhumanitas.ro

3
Fenomenul Piteşti

EBOOK – EPUB / PDF

...detalii

0 pagini

in: Humanitas

Disponibil cu 9.5 lei

in libhumanitas.ro

4
Fenomenul Pitesti

Ceea ce s-a petrecut la inchisoarea din Pitesti intre 1949 si 1952 merita un loc aparte in inspaimantatorul repertoriu al ororilor concentrationare ale veacului al XX-lea. "Fenomenul Pitesti" apartine aceluiasi registru, la care vine insa cu o trasatura specifica: utilizarea sistematica a torturarii detinutilor de catre alti detinuti....detalii

5
Romaneste
„Cartea aceasta... este o parte din bilantul-confesiune al unui intelectual care a trait in exil tragedia comunismului inscaunat in Romania de Armata Rosie [...]
... ...detalii
6
Poeme de exil
Pentru ascultatorii Europei Libere, vocea lui Virgil Ierunca ramane intim asociata poeziei. In rostirea versurilor altor scriitori traia insa poetul Virgil Ierunca, cel ce publica in reviste precum Caiete de dor, Limite sau Ethos....detalii
7
Trecut-au anii
Fragmentele din jurnalul lui Virgil Ierunca (1949–1951 si 1960) reconstituie atmosfera exilului romanesc de la Paris: evolutia unor personalitati ca Eliade, Cioran, Eugen lonescu, Basil Munteanu, incercarile intelectualilor romani de a edita reviste culturale in Occident, conflictele de idei cu stanga dominanta in Franta acelor ani, dar si viata de zi cu zi a romanilor parizieni....detalii
8
Semnul mirarii
Dintr-o fidelitate fata de ne–uitare am ales cateva momente din cultura si arta noastra ce cheama o reintoarcere, fie ea repetitiva. De data aceasta am cautat sa pun un accent mai apasat pe ceea ce am putea numi marginalizarea rodnica. Cele mai multe texte aduc printre noi pe cei indepartati de centru....detalii
9
Dimpotriva
Aceste pagini – pe care le speram datate – isi regasesc din nefericire o noima in restauratia intensificata in vremea din urma. Ele oscileaza aparent intre polemica si pamflet. Aparent – zic – deoarece polemica implica idei, iar pamfletul, printre altele, un estetism situat. Or, ideile au cedat locul unei urgente: ...detalii
10
Subiect si predicat
Cartea de fata e o simpla contributie la exorcizarea vremilor adormite. O carte de dragoste, o semantica traita a vecinatatii....detalii
11
Romaneste
„Cartea aceasta este o parte din bilantul-confesiune al unui intelectual care a trait in exil tragedia comunismului inscaunat in Romania de Armata Rosie.
... ...detalii
12
Fenomenul Pitesti
„Nu putem tolera la nesfarsit amestecul abjectiei in viata noastra, pasul calaului alaturat pasului nostru, suflarea calaului impletita cu suflarea noastra. Ma cutremur la gandul ca m-as putea intalni pe strada cu un individ caruia i-as putea adresa intrebarea: ce mai faceti, domnule criminal Nicolski?“
Gheorghe Grigurcu
...detalii

Comentarii

Publică un comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.